Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

„Doamne, mami, te iubesc de-mi vine să te omor și să-ți mănânc inima”. Există viață în zilele dintre atentate

Cairo. Un nou atentat. Copii morți, durere, frică dezgropată.

Oamenii se urăsc și se învinovățesc. Eu tot mai cred că nu e ură, e doar instigare la ură, adică o treabă mult mai lipicioasă, dar neautentică.

Trăiesc în nefrica mea, ca o amfibie ancorată în trup, dar detașată de consecințe, aplecată spre oameni, cu încredere în cine pot ei să fie și nu cu mila a ce n-au mai reușit.

În nefrică îl cresc și pe Toma, în ciuda circumspecțiilor tatălui său, care își pierde speranța lui de neam ales.

În nefrică îmi cresc și burta dospind de viață. În negaranția zilei de mâine, dar în conștiința adevărului de azi și a lecției de ieri. 

Singura problemă a internetului e că prea des ne dezvăluie tot plânsul lumii laolaltă. Și ajungi să dormi pe sub carne pentru atrocități aduse de vânt din toate direcțiile.

(Foto Facebook/Corina Chiran)

Ajungi să nu înțelegi de ce nu dormi. Ce te-a lovit peste zi și-ai uitat că n-ai terminat de plâns?

Să nu uiți să fii fericit, Toma. Și să-i ajuți și pe alții să caute lumina. Că de plâns se plânge oricum, fie din cauza unei explozii, fie că mami ți-a confiscat tableta, fie de durere în cot, fie de furie de prea mult nerostită.

„Doamne, mami, te iubesc de-mi vine să te omor și să-ți mănânc inima”.

„Hai, mă, Toma, cum să nu mă mai vezi în fiecare zi?”

„Aoleu, ce-am zis? Și se pune pe plâns”.

Discutăm posibilități, opțiuni în caz de necaz, el ascultă atent. E un copil alert. Își cântărește emoțiile bine înainte să le arunce în lume. Și-mi pupa burta din când în când. Abia aștept să-i văd împreună, să le pun în farfurie, să plâng de fericire.

Articol publicat pe blogul autoarei.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    "Eu tot mai cred că nu e ură..." Probabil.

    "...e doar instigare la ură". Ma intreb oare care este instrumentul prin care se instiga la ura? Puteti pune punctul pe i?
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult

Oradea centru

„Trebuie să existe o abordare integrată pentru că altfel, cu sisteme, cu programe diferite, cu lucruri făcute nișat, nu ai cum să faci o integrare la nivel național. Toate sistemele folosite de autoritățile din România trebuie să fie compatibile, pentru că altfel nu poți să faci mai mult decât s-a făcut până acum”, crede Ilie Bolojan. (Foto: Silviu Filip/ Inquam Photos)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Halep - Moisescu

Sportivii români trebuie să depășească- pentru a face performanță- limite care le sunt impuse de la vârste mici. „Nu poți să faci aia”, „Nu ești în stare”, „Nu poți să ajungi numărul unu”, „Nu poți să câștigi un Grand Slam”, spune Simona Halep, care crede că un sportiv cu pishicul „tare”, e mai pregătit să fie campion. Ea are și câteva sfaturi pentru părinții care își încurajează copiii să facă sport.

Citește mai mult

ANAF - declarații online

În ultimele două luni și jumătate, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în perioada pandemiei le obligă astăzi să primească de la cetățeni documente în format electronic și să le răspundă în același fel. „

Citește mai mult