Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Domnule agent, ați văzut această mașină?” La mall, când parchezi pe locurile destinate persoanelor cu dizabilități...

Parcare blocată

În urmă cu cinci zile, am fost într-un centru comercial din Focșani și pentru că nu am găsit nici un alt loc de parcare situat în apropierea intrării, liber, am ocupat unul dintre locurile destinate persoanele cu dizabilități. Doar în câteva secunde după ce am parcat un domn de la pază a venit să verifice dacă avem dreptul să parcam acolo. Aveam... Foarte frumos, ne-am zis, având în vedere că cele mai multe astfel de locuri sunt ocupate de persoane valide.

Foto: Vasile Prunilă

La numai trei zile, am mers în același centru și am parcat iarăși pe locurile speciale însă, dacă data trecută locurile chiar erau ocupate de persoane cu handicap, acum două locuri nu erau disponibile pentru că un tânăr își parcase mașina perpendicular pe ele, în ciuda faptului că doi domni de la pază se aflau la câțiva metri de această zonă. M-am îndreptat spre intrarea în mall și l-am întrebat pe agentul de paza aflat acolo dacă a văzut acea mașină. Dumnealui și-a strigat cu repeziciune colegul situat la câțiva metri depărtare, spre parcare, iar acesta a mers să vadă ce e cu mașina în cauză. În câteva minute a apărut și șoferul ce parcase acolo, justificându-se că nu a întarziat prea mult, deși trecuseră peste cinci minute de când noi ajunseserăm acolo. Dacă era atât de grăbit de ce oare n-o fi lăsat mașina în parcarea taximetriștilor ce se afla mai aproape de intrarea in mall și care avea mult mai multe locuri? Poate pentru că aceștia sunt mai „vocali” decât persoanele cu dizabilități?

Asemenea situații pot fi întalnite, din nefericire, în întreaga țară.

Legea nr. 448/2006 republicată 2008, legea privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, prevede la art. 65: „În spațiile de parcare de pe lângă clădirile de utilitate publica, precum și în cele organizate vor fi adaptate, rezervate și semnalizate prin semn internațional cel putin 4% din numarul total al locurilor de parcare, dar nu mai puțin de două locuri, pentru parcarea gratuită a mijloacelor de transport pentru persoane cu handicap.'', însă de cele mai multe ori aceste locuri sunt ocupate de persoane valide. De ce? Pentru că fie parcările nu au agenți de pază care să-i verifice pe cei ce ocupă aceste locuri, fie agenții nu-și fac datoria. Mai există și situații în care, deși nu există personal care să supravegheze parcarea, aceste locuri speciale sunt blocate cu diverse lanțuri ce îngreunează însă mult parcarea persoanelor ce au dizabilitați locomotorii grave și care nu sunt însoțite. Cât despre cei ce parchează pe aceste locuri, probabil își închipuie că locurile de parcare în cauză sunt un moft satisfăcut oamenilor cu handicap.

Și uite așa, locuri speciale de parcare avem, însa empatia și respectul pentru cei cu nevoi speciale ne lipsește!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Este un exemplu foarte frecvent și unul dintre exemplele tipice care plasează România în afara lumii minimal civilizate. Toate acestea, puse cap la cap, fac imaginea REALĂ a României: nesimțirea, tupeul, lipsa de spirit civic... Sunt așa de frecvente asemenea comportamente, încât mulți le socotesc firești. De ce? Deoarece cei care sunt chemați să aplice amenzi nu le aplică, este evident că dacă ar fi fermitate și consecvență nu s-ar fi ajuns aici. Din păcate, se pare că oamenii nu ies în stradă pt așa ceva, li se pare ceva minor. Oricâte ar articole s-ar scrie pe tema asta vor fi fără efect dacă legea nu va fi aplicată de cei chemați să o aplice. Asemenea scene vezi la toate mall-urile și la toate supermarketurile, din toată țara. Este drept că, în România, sunt extrem de puține autoturisme pt persoanele cu handicap, fapt care îi face pe mulți să creadă că e normal să se parcheze acolo, doar e liber, nu? Mai țineți minte faimoasa poză cu mașina lui Becali care ocupa două asemenea locuri de parcare, era pusă în câș.
    • Like 0
  • check icon
    Am văzut în Franța un anunț interesant, plasat în dreptul locurilor de parcare rezervate persoanelor cu handicap: „dacă-i iei locul, i-ai și handicapul”!
    Mi s-a părut nostim, bine țintit și posibil educativ!
    P.S. Nu-i mai domniți vă rog pe toți analfabeții: statutul de domn sau doamnă se câștigă și se păstrează prin comportament, nu ține locul unor cuvinte cum ar fi bărbat, femeie, angajat, lucrător, agent, etc, etc, etc ...
    • Like 1
    • @
      check icon
      Nu cred că ați tradus corect, cred că franțuzul ăla scrisese «ia-i handicapul», nu «i-ai...».
      • Like 0
    • @
      check icon
      Impardonabil, într-adevăr: îmi cer scuze!
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult