Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Donează un cent pentru Rusia” - reacția românilor jigniți de „donația” de 100 de euro a Ambasadei Rusiei. Iohannis: În România, cetățenii pot protesta

Românii s-au simți jigniți de gestul Ambasadei Rusiei de a dona „modesta” sumă de 100 de euro pentru Cumințenia Pământului și au organizați, marți seară, în fața Ambasadei Federației Ruse la București, un eveniment de protest, sub deviza: „Donează un cent pentru Rusia”.

„Ambasadorul Rusiei a anunțat cu mândrie că a donat 100 de euro pentru Cumințenia Pământului. Considerăm că suntem jigniți, așa că vă invit să returnăm bacșisul în monede cât mai mic. 

Un cent ar fi suficient dacă ne-am aduna suficienți. Oricum, ar fi bine să nu rămânem datori, așa cum sunt rușii față de noi cu niște zeci de tone de aur, dacă ne oprim doar aici”, se arată pe pagina de Facebook a evenimentului. 

Ambasada Rusiei a anunțat, printr-un comunicat de presă, că a donat o sumă „modestă” pentru achiziționarea sculpturii lui Brâncuși, însoțind informația de o chitanță și de un videoclip de propagandă. Materialul filmat este o replică la clipul agenției Papaya, care a vrut să stimuleze astfel donațiile.

Rugat de jurnaliști să comenteze pe marginea donației, șeful statului, Klaus Iohannis, a replicat. „Nu comentez acțiunile unei ambasade străine. Asta va face MAE”.

În legătură cu protestul „Donează un cent pentru Rusia”, șeful statului a spus: „Dacă oamenii s-au simțit jigniți și vor să își arate liber și democratic dezacordul, România e o țară unde astfel de acțiuni sunt posibile”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sa ne respecte rusii? Este adevarat ca suntem un popor cult latin care ne tragem din daci si ne inchinam la religie bulgara. Eu zic sa stam linistiti, sa hatzanam coliva la mort cu prosoape de toaleta legate de oglinzi, sa trecem pe sub masa, isaia dantuieste, lumanari in batista si sa pupam chipuri cioplite si morti. Asa ca luati suta de euro, frecati-o de barba ca ie buni si aia.
    • Like 0
  • Daca ai de a face cu un mitocan nu cred ca trebuie sa-i raspunzi cu aceeasi moneda intrucat vei arata ca esti marcat de gest.Cred ca fara valva in presa faca atitudine ca si cum nu s-a intamplat nimic poti arata celuilalt cat de mic este.
    • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro