Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

„E cea mai mare sursă de energie neutilizată din lume”. Și e la îndemâna noastră

Green transport

Foto Profimedia

Asta este o știre care ar trebui să ne dea de gândit: Sectorul industrial şi sistemele de transport din Europa risipesc atât de multă căldură, încât captarea şi reutilizarea surplusului ar permite consumatorilor europeni să economisească peste 67 de miliarde de euro pe an.

- Potrivit estimărilor făcute miercuri de compania daneză Danfoss, surplusul de căldură generat în fiecare an de uzinele, supermarketurile, facilităţile de tratare a apelor reziduale, centrele de date şi reţelele de metrou se ridică la 2.860 de Terawaţi-oră (TWh), adică tot atât de mult cât este cererea totală de căldură şi apă caldă venită din partea sectoarelor rezidenţial şi serviciilor din Uniunea Europeană. 

Acest surplus de căldură reprezintă „cea mai mare sursă de energie neutilizată din lume”, susține Kim Fausing, directorul Danfoss.

- Îmbunătăţirea eficienţei energetice este considerată esenţială pentru blocul comunitar în următorii ani pentru ca acesta să îşi pună la punct o reţea energetică mai sigură şi mai verde. Utilizarea căldurii irosite ar ajuta la tranziţia spre neutralitatea climatică deoarece procesul nu necesită arderea de petrol, gaze naturale sau cărbune.

- „Nu este vorba de o energie pe care trebuie să o producem. Este energia pe care trebuie să o reutilizăm. Putem face asta cu tehnologia pe care o avem deja în prezent”, a mai transmis Kim Fausing.

- Potrivit calculelor făcute de Danfoss, utilizarea surplusului de căldură, împreună cu alte eforturi destinate ajungerii la neutralitate climatică, ar putea aduce economii de 67,4 miliarde de euro pe an până în 2050. Mai mult, în mediile urbane, surplusul de căldură ar putea fi transferat către reţelele de termoficare pentru a încălzi clădirile din apropiere.

- O analiză a mai multor oraşe efectuată de Danfoss arată că, în zona Londrei, căldura irosită se ridică la 9,5 Terawaţi-oră în fiecare an, suficient pentru a încălzi 790.000 de locuinţe dacă ar fi captată şi refolosită. Un alt exemplu este cazul Berlinului, acolo unde căldura irosită se ridică la 4,8 Terawaţi-oră pe an.

În paralel, 50 de facilităţi din oraşul industrial Essen din Germania generează suficientă energie irosită încât ar putea acoperi necesarul de căldură pentru jumătate din locuinţe. În cazul Olandei, surplusul de căldură ar fi mai mare decât întreaga cerere naţională.

- Reţelele de termoficare districtuale fac parte din planificarea urbană în întreaga Europă, iar în cazul capitalei Suediei, Stockholm, aproape 90% dintre clădiri sunt conectate la reţeaua centrală de încălzire şi răcire. Germania a elaborat o legislaţie care obligă centrele de date să reutilizeze 30% din surplusul de căldură.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • alexxmit check icon
    Articolul de fata are o tema f interesanta, incepe promitator, creste dar se termina parca fara sa ajunga la un punct culminant. E ca o partida de sex in care suna telefonul si raspunzi ca e cineva de la munca. Evident nu mai vb despre vreo concluzie la final.
    • Like 1
  • Alin check icon
    Vis dar imposibil de reutilizat cu tehnologii actuale.
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon parinti si copii

E vorba de persoane care niciodată nu povestesc despre realizările proprii, ba chiar le minimizează dacă sunt aduse în discuţie de altcineva, care nu îşi spun niciodată părerea, deşi au idei foarte bune, care sunt de obicei submisivi, chiar dacă li se cer lucruri nerezonabile, şi care rar îşi urmează propriile vise, rămȃnȃnd de multe ori la voia conjuncturilor curente. foto: Profimedia

Citește mai mult

Curtea Constitutionala - CCR 2026

Cred că România nu prea mai are multe opțiuni bugetare. Că ne place sau nu, chiar dacă se simte costul vieții tot mai mare. România e crescut pe datorie, când dobânda era modică. Acum însă plătim pentru distracția din perioada 2020-2024. Și dacă nu vom reuși să ajungem într-un punct comun, politic și social acceptat, situația va deveni mult mai grea. Cu mai multe tăieri de bugete. Fie ca în criza din 2008, fie prin inflație și dobânzi. foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește mai mult

Elon Musk 55 ani

După pierderea „bătăliei de la Cernavodă”, încheiată cu odată închiderea celui de-al doilea reactor al singurei noastre centrale nucleare, urmărim cu sufletul la gură veștile despre noi surse de energie care să ne salveze economia și stilul de viață. Facem aceste eforturi pentru că, surpriză!, când seceta lovește Europa și România nu doar hidrocentralele au de suferit, ci și reactoarele care se bazează pe apele râurilor și fluviilor pentru a se răci. foto: Profimedia

Citește mai mult

mancare - canicula

Printre multele întrebări pe care schimbarea asta intensă de climă le pune apare și aceea a schimbării întregului sistem personal pe care fiecare îl are în jurul hranei - când și ce cumpărăm, când gătim, ce ținem în frigider, la ce oră mergem la restaurant sau ieșim la terasă. imagine realizată cu AI

Citește mai mult