Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

„E cea mai mare sursă de energie neutilizată din lume”. Și e la îndemâna noastră

Green transport

Foto Profimedia

Asta este o știre care ar trebui să ne dea de gândit: Sectorul industrial şi sistemele de transport din Europa risipesc atât de multă căldură, încât captarea şi reutilizarea surplusului ar permite consumatorilor europeni să economisească peste 67 de miliarde de euro pe an.

- Potrivit estimărilor făcute miercuri de compania daneză Danfoss, surplusul de căldură generat în fiecare an de uzinele, supermarketurile, facilităţile de tratare a apelor reziduale, centrele de date şi reţelele de metrou se ridică la 2.860 de Terawaţi-oră (TWh), adică tot atât de mult cât este cererea totală de căldură şi apă caldă venită din partea sectoarelor rezidenţial şi serviciilor din Uniunea Europeană. 

Acest surplus de căldură reprezintă „cea mai mare sursă de energie neutilizată din lume”, susține Kim Fausing, directorul Danfoss.

- Îmbunătăţirea eficienţei energetice este considerată esenţială pentru blocul comunitar în următorii ani pentru ca acesta să îşi pună la punct o reţea energetică mai sigură şi mai verde. Utilizarea căldurii irosite ar ajuta la tranziţia spre neutralitatea climatică deoarece procesul nu necesită arderea de petrol, gaze naturale sau cărbune.

- „Nu este vorba de o energie pe care trebuie să o producem. Este energia pe care trebuie să o reutilizăm. Putem face asta cu tehnologia pe care o avem deja în prezent”, a mai transmis Kim Fausing.

- Potrivit calculelor făcute de Danfoss, utilizarea surplusului de căldură, împreună cu alte eforturi destinate ajungerii la neutralitate climatică, ar putea aduce economii de 67,4 miliarde de euro pe an până în 2050. Mai mult, în mediile urbane, surplusul de căldură ar putea fi transferat către reţelele de termoficare pentru a încălzi clădirile din apropiere.

- O analiză a mai multor oraşe efectuată de Danfoss arată că, în zona Londrei, căldura irosită se ridică la 9,5 Terawaţi-oră în fiecare an, suficient pentru a încălzi 790.000 de locuinţe dacă ar fi captată şi refolosită. Un alt exemplu este cazul Berlinului, acolo unde căldura irosită se ridică la 4,8 Terawaţi-oră pe an.

În paralel, 50 de facilităţi din oraşul industrial Essen din Germania generează suficientă energie irosită încât ar putea acoperi necesarul de căldură pentru jumătate din locuinţe. În cazul Olandei, surplusul de căldură ar fi mai mare decât întreaga cerere naţională.

- Reţelele de termoficare districtuale fac parte din planificarea urbană în întreaga Europă, iar în cazul capitalei Suediei, Stockholm, aproape 90% dintre clădiri sunt conectate la reţeaua centrală de încălzire şi răcire. Germania a elaborat o legislaţie care obligă centrele de date să reutilizeze 30% din surplusul de căldură.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • alexxmit check icon
    Articolul de fata are o tema f interesanta, incepe promitator, creste dar se termina parca fara sa ajunga la un punct culminant. E ca o partida de sex in care suna telefonul si raspunzi ca e cineva de la munca. Evident nu mai vb despre vreo concluzie la final.
    • Like 1
  • Alin check icon
    Vis dar imposibil de reutilizat cu tehnologii actuale.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult