Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

„E cea mai mare sursă de energie neutilizată din lume”. Și e la îndemâna noastră

Green transport

Foto Profimedia

Asta este o știre care ar trebui să ne dea de gândit: Sectorul industrial şi sistemele de transport din Europa risipesc atât de multă căldură, încât captarea şi reutilizarea surplusului ar permite consumatorilor europeni să economisească peste 67 de miliarde de euro pe an.

- Potrivit estimărilor făcute miercuri de compania daneză Danfoss, surplusul de căldură generat în fiecare an de uzinele, supermarketurile, facilităţile de tratare a apelor reziduale, centrele de date şi reţelele de metrou se ridică la 2.860 de Terawaţi-oră (TWh), adică tot atât de mult cât este cererea totală de căldură şi apă caldă venită din partea sectoarelor rezidenţial şi serviciilor din Uniunea Europeană. 

Acest surplus de căldură reprezintă „cea mai mare sursă de energie neutilizată din lume”, susține Kim Fausing, directorul Danfoss.

- Îmbunătăţirea eficienţei energetice este considerată esenţială pentru blocul comunitar în următorii ani pentru ca acesta să îşi pună la punct o reţea energetică mai sigură şi mai verde. Utilizarea căldurii irosite ar ajuta la tranziţia spre neutralitatea climatică deoarece procesul nu necesită arderea de petrol, gaze naturale sau cărbune.

- „Nu este vorba de o energie pe care trebuie să o producem. Este energia pe care trebuie să o reutilizăm. Putem face asta cu tehnologia pe care o avem deja în prezent”, a mai transmis Kim Fausing.

- Potrivit calculelor făcute de Danfoss, utilizarea surplusului de căldură, împreună cu alte eforturi destinate ajungerii la neutralitate climatică, ar putea aduce economii de 67,4 miliarde de euro pe an până în 2050. Mai mult, în mediile urbane, surplusul de căldură ar putea fi transferat către reţelele de termoficare pentru a încălzi clădirile din apropiere.

- O analiză a mai multor oraşe efectuată de Danfoss arată că, în zona Londrei, căldura irosită se ridică la 9,5 Terawaţi-oră în fiecare an, suficient pentru a încălzi 790.000 de locuinţe dacă ar fi captată şi refolosită. Un alt exemplu este cazul Berlinului, acolo unde căldura irosită se ridică la 4,8 Terawaţi-oră pe an.

În paralel, 50 de facilităţi din oraşul industrial Essen din Germania generează suficientă energie irosită încât ar putea acoperi necesarul de căldură pentru jumătate din locuinţe. În cazul Olandei, surplusul de căldură ar fi mai mare decât întreaga cerere naţională.

- Reţelele de termoficare districtuale fac parte din planificarea urbană în întreaga Europă, iar în cazul capitalei Suediei, Stockholm, aproape 90% dintre clădiri sunt conectate la reţeaua centrală de încălzire şi răcire. Germania a elaborat o legislaţie care obligă centrele de date să reutilizeze 30% din surplusul de căldură.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • alexxmit check icon
    Articolul de fata are o tema f interesanta, incepe promitator, creste dar se termina parca fara sa ajunga la un punct culminant. E ca o partida de sex in care suna telefonul si raspunzi ca e cineva de la munca. Evident nu mai vb despre vreo concluzie la final.
    • Like 1
  • Alin check icon
    Vis dar imposibil de reutilizat cu tehnologii actuale.
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult