Sari la continut
Republica
Comunicare

Interviu eveniment în habits by Republica, săptămâna viitoare, cu Françoise Berthoud, cercetător la Grenoble și la Centrul Național de Cercetare Științifică din Franța. Și o afacere care m-a surprins

Nomad digital în natură

Într-o videoconferință pe Meet de la Google cu un consultant fiscal specializat pe legislația americană, am căzut amândoi de acord după un minut, că putem folosi numai funcția audio, închizând camerele video ale laptopurilor. Întâlnirea - scurtă și eficientă - a mai avut reprize de screen - share.

Mi se întâmplă tot mai des ca interlocutorii să precizeze încă de la început că sunt conștienți de carbonul emis în timpul apelurilor video și că preferă să continuăm numai pe voce. Semn că tema comportamentului responsabil în mediul virtual se răspândește tot mai mult, în toate mediile, iar oamenii devin tot mai receptivi.

Platforma habits by Republica, lansată la începutul acestui an, vorbește în primul rând despre obiceiuri bune. Aducem în fața dumneavoastră importanța prevenției pentru o stare fizică și psihică bună și vorbim despre cât de sănătoasă este o atitudine echilibrată în ceea ce privește consumul de resurse, de la energie, la alimente și apă.

Unul dintre articolele mele preferate, primit foarte bine de către cititori este textul semnat de Petru Mureșan, care a realizat un interviu cu Gabriel Sescu, fondatorul primei bazele primei Bănci pentru Alimente. 

Un exercițiu a atras atenția și a cules sute de feedback-uri în mesaje pe rețelele sociale și email de la oameni care ne mărturiseau că-l vor pune în aplicare: „În bucătărie lângă chiuvetă, acolo unde de obicei oamenii țin coșul de gunoi ar trebui adăugat un coș mai mic și de câte ori arunci mâncare te duci la portofel, apoi arunci în coșul mic un leu, trei lei, cinci lei. Fă acest lucru și vei vedea câți bani arunci lunar la gunoi. Simplu și scurt în termeni economici, aruncăm bani”, spunea Gabriel Sescu.

Extrapolând, putem ridica multe probleme legate de modul în care ne raportăm la comportamentul pe internet, upgrade-urile dese de tehnologie - fie că vorbim despre laptop, televizorul smart sau telefonul mobil sau chiar aparatele din casă.

Sunt nenumărate întrebări și controverse legate despre cum este mai bine să facem: să înlocuim aparatele cu o anumită frecvență, pentru că noile generații ieșite din fabrici consumă mai puțină energie și conțin materiale reciclate? Sau e de preferat să utilizăm perioade mai lungi un device, chiar dacă acesta face parte dintr-o clasă inferioară energetică?

Habits by Republica va publica săptămâna viitoare un interviu eveniment cu Françoise Berthoud, cercetător la Grenoble și la CNRS, cu masterat în biomatematică. CNRS este Centrul Național de Cercetare Științifică din Franța, una dintre cele mai importante instituții de cercetare din lume. Françoise Berthoud este și membră a EcoInfo și conduce acțiuni de reducere a impactului tehnologiei digitale. 

Sunt foarte multe idei de preluat, studiat și chiar de îmbrățișat în conversația realizată de Isabela Iacob - de la alegerea device-urilor și aparaturii electrocasnice, până la reciclarea produselor pe modelul circuitului apei în natură. „Astăzi, de exemplu, dacă luăm cuprul, rata de reciclare a cuprului la scară globală, care este un metal ușor de reciclat, este de aproximativ 40% sau puțin mai puțin, deci nu este mult. Pentru ca economia circulară să funcționeze, rata de reciclare trebuie să fie de aproximativ 90% sau mai mult. Așadar, mai sunt multe progrese de făcut în ceea ce privește reciclarea pentru ca ea să funcționeze”, spune Françoise Berthoud.

Omenirea face progrese pe toate planurile, însă există organizații și persoane care atrag atenția că poate toate aceste acțiuni ar trebui să se întâmple cu o viteză mai mare.

În desele contacte cu mediul privat și instituțiile publice, iată și o întâlnire remarcabilă cu o afacere care sună interesant în acest context. Inki Tech este o companie autohtonă care propune câteva soluții eficiente și sustenabile din multe puncte de vedere. Firma oferă în chirie device-uri celor care au nevoie de ele. Când își încheie misiunea la un utilizator, acestea trec printr-un proces de refurbish & reparații (dacă acestea sunt necesare) după care sunt introduse din nou în circuit. În cele din urmă, sunt vândute. 

Mi-a atras atenția acest mod de a produce și folosi aparate mai noi și mai vechi, gândindu-mă cu oarece mustrări de conștiință la aparatele utilizate în ultimele două decenii. Unele reciclate, unele vândute pe piața de second, altele încă ocupând spațiu inutil prin diferite sertare.

Câteva idei la final - sper că ați parcurs acest text pe dark-mode, un feature pe care l-am implementat în habits by Republica la sugestia partenerilor de la YOXO.

Desigur că există contestatari ai ideii că fenomenul încălzirii globale este unul real. Așa cum există și cetățeni pe mapamond care nu cred că resursele sunt epuizabile sau că planeta este în pericol să se supraîncălzească. De partea cealaltă a baricadei sunt oameni care militează pentru limitări excesive, pentru o întoarcere cu secole în ceea ce privește modul de a trăi al ființei umane.

Echilibrul e cheia în cele mai multe situații. Este și în ceea ce privește consumul individual de resurse, de la gaz la apă și energie și același mod echilibrat de a acționa poate reprezenta soluția inclusiv în schimbarea obiceiurile noastre pe internet și legat de tehnologie - indiferent că vorbim despre aparatura din casă sau cea de la birou.

Iată câteva articole despre impactul acțiunilor noastre, în continuarea acestui text. 

Simpla dezbatere și faptul că vorbim tot mai des și mai mult despre toate acestea arată că aceste subiecte ne preocupă și că tot mai mulți nu mai ridicăm indiferent din umeri.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult