„Eliberarea” Facebook și Instagram de „cenzură” anunțată de Zuckerberg: cum va arăta Meta în viitorul apropiat. În România, un Călin Georgescu ar putea migra de pe TikTok pe rețelele „clasice”

Foto: Jakub Porzycki/NurPhoto/Shutters / Shutterstock Editorial / Profimedia

Într-un clip video postat marți pe Instagram, Mark Zuckerberg a anunțat câteva schimbări importante în strategia de moderare a postărilor de pe rețelele deținute de Meta. În primul rând, programul de detectare a știrilor false care se derula în colaborare cu instituții jurnalistice va fi înlocuit cu un model de Community Notes, bazat pe mesaje de la utilizatorii Meta și similar cu cel adoptat de rețeaua X (fostul Twitter) al lui Elon Musk.

Apoi, Meta intenționează să ridice restricțiile legate de anumite subiecte pe care compania le-a considerat până acum licențioase, precum conversațiile în care se critică imigranții sau orientarea sexuală a persoanelor din comunitatea LGBT. 

Tot în clipul de marți, Zuckerberg a spus că aplicarea regulilor va fi în viitor făcută automat doar pentru postări ilegale și de gravitate ridicată - spre exemplu, postări promovând acte de terorism - și că Meta va reintroduce amplificarea postărilor de natură politică care până acum au fost limitate algoritmic pe rețele ca Instagram sau Threads.

Aceste schimbări sunt influențate clar de revenirea lui Trump la președinția SUA, dar și de modificările culturale din ultimii zece ani din societatea americană care a devenit mult mai polarizată din punct de vedere politic.

În 2016, alegerile din SUA au marcat un punct de cotitură în relația dintre companiile de tehnologie și public. Platforme precum Facebook, Twitter sau YouTube au fost criticate pentru rolul lor în amplificarea dezinformării și influențarea proceselor democratice. Reacția ulterioară a publicului - "techlash-ul" - a forțat aceste companii să adopte și să aplice reguli mai stricte de moderare a conținutului, cu un accent pe eliminarea unui volum cât mai mare de postări. Această tendință de a da jos cât mai mult volum era menită sa demonstreze cât de bine se luptă Meta cu elementele dăunătoare societății, atingându-și vârful în pandemie, când compania a limitat chiar și conversațiile care păreau puțin suspecte.

Dar în 2025, pendulul pare să se miște în direcția opusă. Cele mai recente schimbări de la Meta reflectă o recalibrare culturală mai amplă, iar compania pare acum a se concentra mai mult pe facilitarea dialogului, decât pe supravegherea acestuia.

Dar să nu ne amăgim: aceste schimbări nu se bazează neapărat pe anumite principii etice sau morale redescoperite recent; ci mai degrabă, sunt legate de dorința de a genera cât mai mult profit sub o nouă administrație americană care a spus foarte clar că își va proteja și crește economia cu orice preț.

În videoul de pe Instagram, Zuckerberg a ținut să ne mai amintească un lucru: un discurs al lui la universitatea din Georgetown în octombrie 2019 unde și-a exprimat părerile despre libertatea de exprimare. Dar anunțul său de marți nu este o continuare a acelui discurs de acum cinci ani, ci de fapt o extensie a altui discurs, din martie 2023, în care a Zuckerberg le-a explicat acționarilor cum va implementa "Anul Eficienței" la Meta.

De ce este important acel discurs din 2023? Pentru că, pentru prima oară în două decenii, Meta, la fel ca alte corporații mari precum Google sau Microsoft, se confruntă cu o concurență reală din partea unor noi companii precum OpenAI, TikTok sau Perplexity. În consecință, în ultimii doi ani investitorii companiei au fost mult mai îngrijorați de aspectele financiare, inclusiv scăderea veniturilor din publicitate sau cheltuielile mari pe programe sau tehnologii futuriste precum metaverse sau jucăriile cu realitate virtuală.

Așadar, toate aceste schimbări de marți trebuie luate sub un singur numitor comun: reducerea cheltuielilor.

În plus, adoptarea recentă de către Meta a tehnologiilor de inteligență artificială (AI) a influențat probabil și abordarea companiei în ceea ce privește moderarea conținutului. Prin ridicarea restricțiilor asupra anumitor tipuri de postări, Meta creează un mediu mai permisiv pentru conținut generat de AI, care este mai ieftin de produs și mai ușor de distribuit. Totuși, această strategie prezintă riscuri: conținutul generat de AI suferă de halucinații. Feed-ul meu de Facebook este acum plin de spam și reclame generate cu AI de la pagini pe care nu le urmăresc și nici nu le vreau, dar îmi sunt recomandate pentru ca Meta consideră că le-aș considera interesante.

Si încă ceva: Zuckerberg a oferit o explicație unidimensională despre postările de pe rețelele Meta, discutând despre reguli care se aplică la categorii ilegale sau de severitate ridicată (unde compania lui trebuie să fie mai activă), pentru ca apoi să dea exemple de categorii care nu merită foarte multă atenție și care astfel nu vor fi automat moderate.

Cred că ar fi fost mai util să analizeze politicile de conținut printr-un cadru pe două dimensiuni.

Pe de o parte, este într-adevăr axa intensității care măsoară gravitatea încălcării, de la prejudicii minore (de exemplu, afirmații ușor înșelătoare) la prejudicii grave (de exemplu, material care implică abuz sexual asupra copiilor).

Dar mai avem apoi și axa impactului care măsoară amploarea și consecințele sociale ale unei încălcări a regulilor, variind de la impact personal (de exemplu, mesaje spam individuale) la impact la nivel de societate (de exemplu, interferențe electorale). 

În acest cadru bi-dimensional, schimbările de la Meta sugerează o realocare a resurselor de la monitorizarea încălcărilor de intensitate redusă și impact ridicat, cum ar fi dezinformarea politică în masă, către încălcări de intensitate ridicată și impact ridicat, cum ar fi conținutul ilegal. Deși aceasta poate părea logică la o prima vedere, România are un exemplu concret de acum câteva luni cu privire la consecințele unei supravegheri reduse asupra subiectelor care se află la intersecția impactului personal și societal, cum ar fi retorica politică polarizantă. Exact acest tip de conținut cu intensitate redusă dar impact ridicat a fost folosit de candidatul la președinția României Călin Georgescu pentru a-și construi o audiență de milioane de oameni pe TikTok. Acum, alții ca el o vor putea face nestingheriți și pe Facebook sau Instagram.

În plus, delegarea moderării de conținut către Community Notes presupune un nivel de inteligență colectivă și imparțialitate care există spre exemplu în Finlanda (unde acest subiect se predă în școli), dar eșuează complet în țări cu un grad ridicat de analfabetism funcțional ca România.

Aceste schimbări trebuie văzute și prin prisma resurselor pe care compania le-a investit la nivel global în moderarea de conținut. Utilizatorii din SUA de exemplu au avut mereu acces la cea mai “curată” versiune a platformei Meta pentru că majoritatea angajaților sunt acolo, iar profitul din publicitate este generat de la firme americane. în consecință, algoritmii și regulile au fost astfel create și aplicate cu grijă, cu resurse umane semnificative și, în mare parte, sub influența valorilor și principiilor americane, pe când în țări din Europa de Est, Africa sau Asia, unde Meta nu face la fel de mulți bani și nici nu are la fel de mulți angajați, aceste reguli au fost aplicate în mare parte pe baza unor sisteme automate care nu sunt capabile să înțeleagă normele socio-culturale locale.

În cele din urmă, pendulul care se mișcă de la corectarea excesivă din era techlash la politici de tip laissez-faire de acum riscă să simplifice excesiv o problema complexă. Moderarea conținutului nu este doar despre trasarea unor linii; este despre punerea în balanță a unor priorități concurente: libertatea de exprimare, siguranța utilizatorilor, bunăstarea socială și profitul companiilor.

Noile măsuri de la Meta pot aduce economii pe termen scurt și progrese tehnologice, dar consecințele pe termen lung rămân de văzut. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp