Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

În plin atac rusesc, românii aplică o strategie din vremea invaziilor turcești: otrăvesc fântânile și pârjolesc câmpurile ca să reia războiul la primăvară

Alegător prezidențiale

Foto: Profimedia Images

În 1916, România intra în Primul Război Mondial de partea Antantei. Deși liderii din Marea Britanie, Franța si Rusia credeau că, prin forța ei militară, România va decide soarta războiului în favoarea lor, realitatea se dovedește de fapt alta. Țara noastra arată imediat că este nepregătită pentru natura bătăliilor din secolul 20 și, în mai puțin de un an, este rapid învinsă pe mai multe fronturi de armatele aliate Germaniei.

Guvernul și curtea regală română se retrag la Iași, iar Bucureștiul este ocupat pe 6 decembrie de trupele germane. Numai vremea și drumurile proaste ne salvează de la o cucerire totală. Au trebuit luni de zile ca să refacem armata și să ne pregătim soldații pentru noile metode de luptă din 1917. După un efort uriaș, cu sute de mii de morți, țara noastră se reîntregește în 1918 și devine România de care ne bucurăm astăzi. 

Pe 6 decembrie 2024, îmi scoteam de la cuptorul cu microunde un prânz semipreparat de la Aldi, când telefonul mi-a vibrat cu un mesaj de la aplicația BBC despre decizia Curții Constituționale de a anula rezultatele alegerilor prezidențiale. Am lăsat puiul chinezesc deoparte și m-am apucat sa citesc reacțiile la cald din presa internațională. Am dat de primul articol de la Politico care scria așa: “Constitutional court throws Romanian politics into turmoil.” Timp de câteva ore, zeci de articole scrise de jurnaliști străini au descris o țară care se afla la sfârșitul democrației și se aruncă cu capul înainte în prăpastie.

Să ne trezim la realitate. Ceea ce a destabilizat clasa politică românească – și, de altfel, sistemele politice tradiționale ale multor țări europene în ultimul deceniu – a fost o campanie coordonată și masivă de influență a Rusiei, menită să manipuleze alegerile și să creeze instabilitate, pentru ca apoi să ridice artificial candidați care reprezintă direct și intens interesele rusești.

Decizia din 6 decembrie, deși executată imperfect și în ultimul ceas, marchează un moment crucial pentru România, dar și pentru Europa. Peste ani, vom privi această dată ca fiind prima oară când o țară cu resurse limitate rezistă prin mijloace originale, dar constituționale împotriva unui război hibrid lansat de o mega-putere.

Asta pentru că, de ani buni, războaiele nu se mai țin ca în 1916 sau 1939, când Germania sau Rusia intrau cu tancurile în țările mai mici din jurul lor și ocupau teritoriu. Acum, lupta se poartă pe internet, tancul este tastatura, iar fronturile se întind de la Brexitul din Marea Britanie, până la invazia Ucrainei.

Rețeta este foarte previzibilă și executată cu sânge rece: se identifică niște probleme grave ale societății, precum corupția sau sărăcia, peste care se adaugă un candidat carismatic care propune un populism gol, anti-capitalist ce duce la formarea de tabere care urlă una peste alta într-o cacofonie totală. În timp, rezultatele încep să apară: dispare încrederea în instituții, iar oamenii nu mai au încredere în sistemele tradiționale și votează crezând că aleg o schimbare în bine. Dar ce produce de fiecare dată această alegere “anti-sistem”? Un mediu politic instabil și o țară mai vulnerabilă atât în fața tulburărilor interne, cât și a manipulărilor externe. Pe scurt, dacă nu un aliat pentru Rusia, atunci o democrație slăbită care nu îi poate face față când Kremlinul se hotărăște sa se mute de la războiul cibernetic la cel tradițional.

Așadar, să fim foarte clari. Decizia Curții de a anula alegerile nu este cauza instabilității – este un răspuns la instabilitatea creată de Rusia. Prin recunoașterea gravității acestei interferențe, Curtea a acționat pentru a confrunta problema direct, în loc să permită ca un rezultat manipulat să rămână în picioare, legitimând astfel influența străină în afacerile interne.

Deși anularea rezultatelor alegerilor este un pas trist și fără precedent, este tot ce ne-a rămas pentru a susține principiul conform căruia alegerile libere și corecte sunt fundamentale într-o democrație.

Departe de a împinge România într-o criză, această decizie trage țara înapoi de pe marginea prăpastiei și transmite un mesaj puternic altor țări: România nu va tolera subminarea de către puteri externe și este dispusă să ia măsuri pentru a-și proteja integritatea, demnitatea și cetățenii.

Pe scurt, România a dovedit că încă este o țară suverană.

Prin anularea alegerilor prezidențiale, România mai face ceva remarcabil după părerea mea: devine prima țară care învinge clar într-o luptă din era războiului hibrid. Acest lucru stabilește un precedent puternic pentru alte democrații mici care se confruntă cu provocări similare.

Multe țări au identificat interferențe străine în alegerile lor, dar niciuna nu au avut curajul politic sau cadrul instituțional necesar pentru a lua măsuri decisive. Decizia României, deși controversată, creează bazele unui nou standard global: manipularea străină a proceselor democratice va fi expusă și apoi inversată, indiferent de costuri.

În 2024, ca și în 1916, România nu avut capacitatea, oamenii sau resursele de a se apăra prin metode tradiționale. Dar ne-am adus aminte de o strategie de pe vremea invaziilor turcești: am așteptat până a venit iarna, am turnat otravă în fantâni și am dat foc la recolte să moară armatele sultanului de foame și sete, ca apoi să reluăm lupta în primăvară.

Așadar, ești Rusia și vrei să arunci milioane de dolari în joc ca să lansezi o campanie coordonată de dezinformare pentru a influența opinia publică, a distorsiona discursul democratic și a înclina balanța electorală în favoarea unui candidat aliniat intereselor tale geopolitice?

Perfect, anulăm alegerile și ne vedem la primăvară. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Trist, foarte trist.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Lavrov a și ieșit la rampă. Cu spume la gură, evident.
    • Like 1
    • @ Valentin
      Si Ilan Șor la fel. Enervarea si reactiile lor sunt precum hartia de turnesol: evidentiaza implicarea putleristilor.

      PS: Pentru eventualii votanti cg: turnesolul mentionat mai sus nu contine nanocipuri, se poate consuma fara grija.
      • Like 1
  • La o manevră rusească noi am răspuns cu o originală ,,românească,,
    • Like 1
    • @ Vasile Ostaciuc
      Mhai Nai check icon
      Adica incapabili si pe-o parte si pe cealalta. Dat-am cu oistea-n gard si ca norocu, o sarit caru pe cale.
      • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult