Foto Facebook/I am family
Pe 24 februarie 2020, un bărbat în vârstă de 61 de ani care tocmai se întorsese din nordul Italiei a ajuns într-un spital din São Paulo, cu simptome compatibile noului coronavirus. Două zile mai târziu, un reprezentant al Ministerului de Sănătate din Brazilia confirmă primul caz de îmbolnăvire cu Covid-19.
„Acum vom vedea cum se va comporta acest virus, într-o țară tropicală", afirma Luiz Henrique Mandetta, fostul ministru al Sănătății, demis în aprilie de către președintele Jair Bolsonaro, din cauza dezacordurilor privind politica distanței sociale în vremea pandemiei.
Cam așa a început această poveste, în luna februarie când noi trăiam deja de jumătate de an, într-o comunitate internațională de cealaltă parte a râului De Contas, Itacaré, Bahia. Comunitatea era formată din trei familii de locuitori permanenți, între care și cel care a inițiat proiectul cu șapte ani în urmă, Sam Dib împreună cu familia sa. Pe lângă aceștia, din lună în lună veneau voluntari strânși de prin toată lumea care își doreau să experimenteze viața în comunitate. Ofereau în schimb patru ore de lucru și disponibilitatea lor de a împărtăși cunoștințe în domenii la care se pricepeau cel mai bine.
Citiți și:
- “I Am Family”, experimentul social al unei familii de români care au ales: „Între timp noi suntem ocupați cu viața pur și simplu!”
- „I Am Family”. Am ajuns într-un sat de pescari din Brazilia, unde viața curge în costum de baie și picioare desculțe, iar copiii cresc interogativi, curioși și atenți la animalele junglei
- Unde suntem după 7 ani de călătorie prin lume: fără teme, fără ceas deșteptător, fără teste și calificative
În Aldeia nu poți ajunge decât cu barca, așa că ieșirile noastre către civilizație erau oricum numărate pe degete în timpul unei luni de zile. În rest trăiam simplu, în mijlocul junglei, într-o căsuță de pământ și lemn masiv cu acoperiș din frunze uscate de palmier. Fără televizor, fără internet, fără zahăr, participam activ în viața comunității și ne bucuram de ceea ce ne oferea natura. Și pot spune că abundență era cuvântul reprezentativ, căci natura se întrecea să ne ofere cadouri și surprize care mai de care, de la fructe exotice (fructe de cacao, banane, mango, avocado, abiu, graviola etc.), la cascade cu apă rece ca gheața, lacuri cu apă transparentă, maimuțe, licurici uriași cât jumătate de deget, o varietate impresionantă de păsări, printre care tucani și papagali colorați și deopotrivă tarantule, șerpi, țânțari și căpușe.
Foto Facebook/I Am family
Aici, prin programul de voluntariat, copiii au învățat despre plante, grădinărit, despre cum se produce o ciocolată din momentul recoltării fructulului de cacao până la produsul finit. Au participat la ore de artă, teatru, muzică, pian și limbi străine. În rest, s-au bucurat de libertatea de a se cățăra prin copaci, de a alerga cu picioarele desculțe și de a înota în râu. Acces la internet aveam doar noi, adulții și conexiunea era atât de slabă, că de abia puteam să urcăm posturile zilnice pe care le scriam pentru blogul nostru de călătorie.
Foto Facebook/I Am family
Aș putea spune că trăiam departe de știrile dezlănțuite și într-o realitate foarte diferită de ceea ce trăiau cei de la orașe. Apoi situația s-a înrăutățit, numărul cazurilor de coronavirus a început să urce vertiginos. Aldeia a intrat în carantină și noi odată cu ea. Ultimii voluntari au plecat către țările de origine. În schimb viața noastră a curs la fel ca și înainte, ne trezeam la ora 5:30 dimineața, odată cu primele raze de soare. Din când în când ne venea rândul să gătim pentru întreaga comunitate, iar la sfârșitul săptămânii ne strângeam în jurul focului. Se cânta la chitară și tobe și se spuneau povești. Am strâns o colecție impresionantă de poze și înregistrări video despre viața în comunitate.
Foto Facebook/I Am family
Carla s-a folosit de cunoștințele în Final Cut Pro și a editat înregistrările. Gabriel împreună cu Sam ieșeau în oraș o dată la două săptămâni să facă aprovizionarea cu alimente de bază.
Orașul cel mai apropiat de Aldeia se numește Itacaré și este cunoscut pentru plajele bune de surfat, pentru restaurantele cu specific tradițional și pentru concertele cu muzică live de la sfârșitul săptămânii. Către mijlocul lunii martie orașul și-a închis porțile. Măștile au devenit obligatorii, restaurantele și cafenelele s-au închis. Au rămas deschise doar magazinele de alimente și farmaciile. Ultimii turiști s-au întors în țările de origine și au lăsat în urmă un orășel fantomatic.
Am părăsit și noi Aldeia pentru a ne uni în carantină cu o familie de români și pentru a putea comunica cu familia din România. Cu toată panica și frica locuitorilor am reușit să închiriem o casă aproape de plajă. Copiii merg să surfeze, fac sculpturi în nisip și se plimbă cu bicicleta. Pentru a diminua riscul contaminării, cumpărăturile le facem o dată la două săptămâni, unul dintre noi face cumpărăturile pentru mai multe familii la un loc, folosind masca și păstrând distanța socială.
Între timp președintele de extremă dreapta, Jair Bolsonaro, rămas fără partid, se întâlnește cu sute de susținători, poartă copii pe umeri, nu folosește masca și încurajează reluarea activității pentru binele economiei.
În ultimele două luni, Brazilia în plină criză politică, pierde doi miniștri ai sănătății, Luiz Henrique Mandetta, respectiv Nelson Teich.
500.000 de persoane infectate cu noul coronavirus în Brazilia și 30.000 de morți, locul 2 în lume, după SUA
Numărul cazurilor de coronavirus în Brazilia depășește 500.000 de persoane confirmate și aproape 30.000 de morți, oferindu-i locul doi după Statele Unite ale Americii pe harta Covid-19, conform worldometers.info.
Primele două locuri sunt ocupate de São Paulo cu peste 109.600 de cazuri confirmate și peste 7.600 de morți și Rio de Janeiro cu peste 53.300 de cazuri confirmate și peste 5.300 de morți. Noi locuim în statul Bahia, care se află pe locul 8, cu peste 18.300 de cazuri confirmate și 667 de morți.
Cele mai afectate zone sunt favelele marilor orașe. Din cauza aglomerației, a lipsei de personal medical, a muncii informale, a lipsei de apă curentă, favelele marilor orașe au devenit focare de coronavirus.
Brazilia are peste 209,5 milioane de locuitori și este împărțită în 26 de state distincte și un district federal. Fiecare stat se află sub conducerea unui guvernator care își rezervă dreptul de a impune reguli și restricții și de a adopta o politică proprie în ceea ce privește coronavirusul SARS-CoV-2. Dacă în localitatea Florianopolis care face parte din statul Santa Catarina, nu mai sunt restricții de circulație, iar agenții economici încep progresiv să-și reia activitatea zilnică, în Bahia, de exemplu, sunt în continuare restricții de circulație, iar magazinele continuă să-și țină porțile închise.
Foto Fepesil / Zuma Press / Profimedia
„Brazilia este probabil noul epicentru al pandemiei în lume", afirmă Luciano Cezar Azevedo, doctor în secția de tratament intensiv, într-o unitate medicală din São Paulo. Doctorul a lucrat zile și nopți în încercarea disperată de a salva cât mai multe vieți. Tot el previzionează că Rio De Janeiro „ar putea deveni următorul New York."
Președintele Jair Bolsonaro, întrebat care este părerea lui despre faptul că Brazilia a depășit cu mult China în ceea ce privește numărul de morți, afirmă „Sunt Mesia, dar nu fac minuni".
În dorința de a transmite cât mai clar cum se văd lucrurile de aici am luat legătura online cu prietenii noștri din Brazilia. Niciunul dintre ei nu a contractat acest virus. Nici ei, nici familiile lor. În schimb 6 dintre ei au fost bolnavi de dengue luna trecută. Plaja Sargi, unde locuim momentan, nu a înregistrat nici un caz confirmat de Covid-19.
Noi suntem mai motivați ca oricând să ne păstrăm sănătoși, cu imunitatea ridicată și cu un tonus pozitiv. Frica, teama, anxietatea schimbă chimia corpului și pregătește terenul pentru dezvoltarea diverselor afecțiuni.
Foto Facebook/I Am Family
Gabriel a adoptat o dietă raw, adică mănâncă doar fructe și legume nepregătite termic, iar noi, ceilalți, am adoptat o dietă de 70% raw și restul predominant vegetariană. În rest, cât mai mult sport și cât mai multă vitamina D.
Lollipop in Isla Incahuasi/Foto Facebook/I Am Family
Suntem cu gândul la familia din România și la toți cei afectați de pe urma acestui episod fără precedent în lume.
Și dacă ești recunoscător pentru această nouă zi, e momentul să te bucuri de ea!
Dacă doriți să aflați povestea noastră citiți și celelalte articole scrise pentru Republica.ro. Dacă v-am stârnit interesul și doriți să ne cunoașteți mai bine, citiți Jurnalul de călătorie unde Gabriel împărtășește bucăți din viața noastră și gândurile ce-i trec prin cap.
Dacă nu aveți timp de citit, atunci ascultați podcast-ul nostru Terapie de Familie, unde vorbim deschis despre subiecte „nevorbite".
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Copii sant o dependenta, de fapt unica dependenta pe care o gasesc sanatoasa.
Spre deosebire de regimul comunist, in regimul militar oamenii au putut sa plece din tara fara nicio problema - daca si-au dorit.
Tot spre deosebire de Romania, unde au murit zeci de mii de oameni prin puscarii, aici au murit - sau au fost dati disparuti - cam 500 de comunisti.
Acum, eu nu stiu ce sa mai cred. Pot sa cred oamenii de pe strada (si am cunoscut oameni DIN TOATA BRAZILIA) si sa inteleg de ce dictatura militara a reprezentat cea mai buna treaba ce i s-a putut intampla Braziliei sau sa cred comunistii - toti sustinatorii lui Lula si al PT-ului, care infiereaza aceasta epoca.
Ce este extrem de interesant este ca majoritatea opozantiilor de azi ai dictaturii militare nu au trait in acea vreme. Ceea ce stiu ei, au citit din manualele noi - cele aprobate de PT - sau din istoria orala.
Si da, Brazilia este o extraordinara alegere. Pe langa problemele mentionate, exista o natura senzationala, oameni primitori si calzi, marea lor majoritate muncitori.