Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„În acea seară, tata a pus pe foc lemne pe care sȃngele de-abia se ȋnchegase”. Povestea sfârșitului copilăriei

Iarna - padure

(Foto: Guliver/Getty Images)

Întȃmplarea mea favorită era una cu lupi. Îl puneam să o repete aproape ȋn fiecare seară. Ştii că ȋn ţinutul Sucevei iernile sunt mai aspre şi, ȋn anii cȃnd copilărise bunicul, o sanie de lemne ȋnsemna că puteai ajunge sănătos ȋn primăvară sau, ȋn lipsa ei, te ȋmbolnăveai de pneumonie şi riscai să crăpi. Şi te ȋnmormȃntau doar ȋn primăvară, cȃnd pămȃntul se dezgheţa. Iernile erau mult mai rele decȃt astăzi. 

În ultima iarnă a copilăriei bunicului – pe atunci nu ştiau ce e aia adolescenţă - chiar ȋnaintea ultimului mare război, fusese cea mai crȃncenă iarnă de pȃnă atunci, ce venise după o vară răcoroasă cu recoltă slabă. Pe la Crăciun aproape isprăviseră hrana animalelor, iar lemnele de-abia le ajungeau să treacă de Bobotează. Pȃnă şi lupii căutau, cum nu o mai făcuseră vreodată, mȃncare, noaptea, pe uliţele satului. Chiar atacaseră o gospodărie mărginaşă şi luaseră două capre.

Doi lupi

Aşa că tatăl bunicului a legat caii la sanie şi, ȋntr-o dimineaţă de vineri, au plecat la pădure după lemne. S-au chinuit cȃteva ceasuri să taie crengi mai acătării. Nu umpluseră încă sania când o haită flămȃndă se zărise pe dealul vecin şi ȋi privea. Au sărit amȃndoi ȋn sanie şi au plecat ȋnspre casă.

Ţi-ai imaginat vreodată cum ar fi să te urmărească o haită flămȃndă? Nu-mi răspunde, e evident că nici imaginaţia ta nu poate să redea groaza pe care ţi-o dă moartea cȃnd aleargă pe lȃngă tine. Caii fornăiau fiindcă ei simt cel mai bine lupul. Iar frica ȋi făcea să alerge cum nu o mai făcuseră vreodată. Zăpada sărea de sub copitele lor.

Povestea bunicul: „Satul se zărea printre fulgii de zăpadă cȃnd tata mi-a zis: - Ia tu hăţurile! Îndeamnă-i să fugă şi nu te uita ȋnapoi! Apoi a apucat toporul şi s-a proptit ȋn spatele meu”.

Şi bunicul a ascultat vorbele părintelui său. Tremura, plȃngea şi urla la cai. Satul se apropia din ce ȋn ce mai ȋncet. Bineȋnţeles că asta era doar impresia lui, aşa cum ţie probabil ţi s-a intȃmplat numai ȋn coşmaruri. A auzit schelălăituri de lup şi, pe urmă, urlete de moarte. Dar nu s-a ȋntors, deşi se aştepta ca vreun lup să ȋi sară ȋn spinare. Dar ȋşi amintea povestea Sodomei şi Gomorei. Era credincios și știa că dacă s-ar uita în urmă s-ar preface în stană de piatră.

„În acea seară, tata a pus pe foc lemne pe care sȃngele de-abia se ȋnchegase”, își amintea bunicul.

PS. Bătrânii noștri, care au prins războiul, știau. Nici noi, nici părinții noștri n-au simțit cu adevărat răsuflarea lupilor în ceafă. Ştii, războaiele nu sunt purtate ȋntre armatele binelui şi ale răului, ci ȋntre oameni ce se găsesc de o parte şi de alta a ignoranţei. Fiindcă numai ignoranţa şi temerile vor aduce moartea. Şi, nu ştiu cum, toate posibilităţile de a ne informa pe care le avem azi ne-au făcut mai ignoranţi decȃt generaţiile bunicilor care de-abia ştiau să citească şi ȋşi petreceau zilele lucrȃnd pentru a avea ce pune pe masă. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult