foto: captura google
Norvegia și Finlanda se numără printre țările din Europa cu cea mai sigură infrastructura rutieră. Deși rețeaua lor de autostrăzi este relativ mică, cu mai puțin de 1.000 de kilometri fiecare, drumurile naționale sunt considerate extrem de sigure datorită măsurilor stricte și eficiente implementate de autorități pentru a reduce riscurile în trafic.
Una dintre cele mai interesante măsuri folosite în Norvegia pentru a crește siguranța rutieră în special pe drumurile naționale cu două benzi este „center line rumble strip" - „benzi de zgomot de pe linia mediană” - care creează vibrații și sunet atunci când roțile unui vehicul trec peste ele. Șoferii sunt astfel alertați atunci când se abat din banda lor, prevenindu-se coliziunile frontale și accidentele cauzate de ieșirea din sensul de mers. „Asfaltul este deteriorat intenționat pe mijloc, cu gropi la intervale regulate, ca șoferul să fie atenționat de efectul rezonator (vibrații în roți și volan) când iese din greșeală de pe sensul lui de mers”, a explicat recent Pro Infrastructura, una dintre asociațiile care monitorizează marile proiecte de infrastructură din România și care a documentat la fața locului circulația pe DN-uri norvegiene.
- Această măsură este eficientă în reducerea numărului de accidente cauzate de șoferii neatenți la drum, care ar putea traversa linia mediană și intra pe sensul opus. Datele arată că aceste benzi de zgomot sunt utile și în condiții meteo dificile, oferind o mai bună vizibilitate a liniei mediane pe timp de ploaie sau zăpadă și ajutând la reducerea vitezei în curbe periculoase.
Nu este singura măsură aplicată în Norvegia, una dintre țările cu număr mic de accidente rutiere mortale. „Altă măsură extrem de eficientă: camerele fixe de viteză, presemnalizate. Niciuna nu este ascunsă. Toate sunt la vedere și șoferii sunt anunțați din timp cu un indicator. La fel ca în Suedia, obiectivul este clar: trafic cât mai sigur, dar cât mai puține amenzi pentru depășirea vitezei. Pe unele tronsoane se calculează viteza medie dintre două camere pe segmente între 0,2 și 7 kilometri. Și acestea sunt semnalizate corespunzător”, arată Pro Infrastructura.
Trecerile de pietoni, aproape toate „înălțate"
Reprezentanții Pro Infrastructura mai spun că nu au observat pe rețeaua norvegiană de drumuri restricții de viteză puse „în dorul lelii sau din exces de zel”. „La ei se circulă cu 80 km/h, nu cu 90-100 km/h, ca la noi. În afară de curbele periculoase semnalizate, se poate merge pe cruise control cu 80. Rareori găsim o curbă mai prost proiectată unde trebuie să frânezi. În localități, restricțiile sunt de 70 și 50, iar trecerile de pietoni sunt aproape toate „înălțate" (în loc să coboare trotuarul, ca în alte părți). Condusul pe zebră la viteza legală e confortabil, dar decolezi dacă mergi tare”.
Amenzi între 100 și 1200 de euro
În Norvegia, amenzile pentru nerespectarea vitezei pot ajunge la 100 de euro pentru o depășire a limitei de doar 1-5 km/h, iar pentru 25-30 km/h peste limită sancțiunea poate ajunge la 1.200 de euro.
Iar efectele măsurilor de siguranță rutieră din țările nordice se văd: în Oslo și Helsinki, niciun pieton nu a murit în 2019, în timp ce în România se înregistrează anual peste 800 de decese în localități.
- „România are extrem de mult de lucru dacă vrea să ajungă în rândul țărilor civilizate și la acest capitol. Autostrăzile nu sunt deloc de-ajuns! Din păcate, mai toate fondurile PNRR rezervate strict pentru proiecte de siguranță rutieră au fost deturnate spre pasaje rutiere care au efecte limitate și punctuale și sunt practic inutile pentru pietoni”, a punctat Pro Infrastructura.
118 morți pe șosele în Norvegia în 2023
Conform cifrelor Administrației Norvegiene a Drumurilor Publice, 118 persoane și-au pierdut viața pe drumurile norvegiene în 2023, cu două mai multe decât în 2022
În 2023 în Norvegia și-au pierdut viața în accidente rutiere 118 persoane. Obiectivul autorităților este atingerea nivelului de „zero victime” în accidente rutiere.
„2023 a fost un alt an întunecat pentru siguranța rutieră pe drumurile norvegiene. Imaginea accidentelor pe care am avut-o în ultimii doi ani este foarte îngrijorătoare și arată că trebuie să intensificăm eforturile noastre în domeniul siguranței rutiere”, declara la începutul anului ministrul norvegian al Transporturilor, Jon-Ivar Nygård, potrivit site-ului guvernului.
„Evoluția pe care am văzut-o în ultimii doi ani este tulburătoare. După mai mulți ani de scădere a accidentelor mortale, numărul acestora a crescut brusc atât în 2022, cât și în 2023. Deși statisticile arată că drumurile norvegiene sunt cele mai sigure din Europa, acest lucru nu poate fi considerat un motiv de relaxare. Nu avem pe nimeni de pierdut”, a adăugat ministrul.
Toate accidentele mortale, analizate de un grup de experți din Administrația Drumurilor Publice din Norvegia
Toate accidentele fatale sunt analizate de grupul de analiză a accidentelor al Administrației Drumurilor Publice din Norvegia. Analizele pentru 2023 au arătat că se observă o creștere a accidentelor care implică șoferi tineri, vehicule grele și accidente cu mai multe victime. Numărul accidentelor de motocicletă rămâne ridicat, cu 20 de decese în 2023. Aproape jumătate din accidentele fatale din anul trecut au fost coliziuni frontale.
Analizele cauzelor accidentelor mortale din 2022 in Norvegia arată că accidentele rutiere sunt complexe și rar este posibil să fie identificată o singură cauză. Totuși, erorile șoferilor din cauza neatenției sau comportamentul riscant sunt două dintre principalele cauze, mai notează site-ul guvernului norvegian.
„Este ușor să fii tentat să faci altceva în loc să conduci, dar neatenția este un factor ce contribuie la producerea unei treimi dintre decesele rutiere. Când ne urcăm la volan, suntem responsabili atât de siguranța noastră, cât și de cea a altora, iar principalul nostru obiectiv trebuie să fie condusul”, a punctat ministrul Nygård.
Intensificarea eforturilor pentru atingerea țelului „zero decese”
„Gândurile mele se îndreaptă către rudele celor care și-au pierdut persoane dragi în accidente rutiere în anul trecut și către cei care au fost răniți. Trebuie să fie sigur să călătorim pe drumurile norvegiene”, a adăugat Nygård, care a spus că obiectivul „zero victime” în accidente rutiere rămâne o prioritate majoră. - sursa -
„Accidentele nu vin cu un clopoțel la gât”
Finlanda este laureata premiului Consiliului European pentru Siguranța Transporturilor (ETSC) din 2024 pentru progresele remarcabile în siguranța rutieră. Țara a redus decesele rutiere cu 29% între 2013 și 2023, în timp ce media UE a fost de doar 16%. Premiul, cunoscut sub numele de „Road Safety Performance Index” (PIN), recunoaște eforturile Finlandei și strategia sa cuprinzătoare pentru îmbunătățirea siguranței tuturor participanților la trafic.
- „În Finlanda, se spune «vahinko ei tule kello kaulassa», care se traduce aproximativ „accidentele nu vin cu un clopoțel la gât”. Asta poate explica de ce finlandezii adoptă o abordare atât de cuprinzătoare și strategică pentru a acoperi multe aspecte ale pericolelor din trafic. Efortul nu se încheie nici când au loc accidente; Finlanda este singura țară din Europa care investighează în detaliu fiecare coliziune fatală. Felicităm Finlanda pentru progresele din ultimii zece ani și sperăm că se vor simți inspirați să își dubleze eforturile pentru a-și atinge obiectivele ambițioase pentru viitor”, a spus Antonio Avenoso, directorul executiv al ETSC.
Progresul UE în reducerea deceselor rutiere a stagnat în 2023
Anunțul a coincis cu o analiză publicată de ETSC care arată că în 2023 au fost 20.418 decese pe drumurile din UE, o scădere de doar 1% față de 2022, mult sub reducerea anuală de 6,1% necesară pentru a atinge ținta UE de reducere cu 50% a deceselor până în 2030.
Siguranța rutieră în Finlanda: până în 2050, nimeni să nu moară/să nu fie grav rănit pe drumuri
Strategia Finlandei pentru Siguranța Rutieră este ghidată de conceptul „Vision Zero”, care urmărește ca, până în 2050, nimeni să nu moară sau să nu fie grav rănit pe drumuri. De asemenea, începând cu anul 2000, Finlanda a introdus măsuri semnificative precum reducerea limitelor de viteză în zonele urbane, construcția de autostrăzi și instalarea de camere automate de supraveghere a vitezei.
Strategia națională de siguranță a traficului 2022–2026 a Finlandei își propune să îmbunătățească în mod cuprinzător abilitățile de trafic ale diferiților utilizatori ai drumului și ale diferitelor grupe de vârstă. Strategia include doi indicatori care vizează siguranța rutieră a copiilor: proporția școlilor care au educație rutieră ca parte a planului lor anual; și numărul de coliziuni care implică un copil sau un tânăr.
Strategia și Programul național de sănătate mintală din Finlanda pentru prevenirea sinuciderii 2020–2030 vor contribui, de asemenea, la îmbunătățirea siguranței rutiere pentru utilizatorii drumurilor de toate vârstele, deoarece în Finlanda acordarea de prioritate sănătății mintale este un alt element strâns legat de siguranța traficului. Finlanda este una dintre cele două țări din UE care include sinuciderile pe drum în statisticile deceselor rutiere (cealaltă este Estonia). Statisticile deceselor rutiere din Finlanda sunt, prin urmare, mai mari decât ar fi dacă aceste decese ar fi excluse ca în alte țări.
Peste 8.500 de morți pe șoselele din România în cinci ani
În 2022, rata medie a deceselor în UE a fost de 46 de decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori: rata cea mai mică s-a înregistrat în Suedia cu 22 de decese, iar cea mai mare în România cu 86 de decese. În România, mai mult de 8.500 de persoane au murit în accidente rutiere grave în ultimii cinci ani, potrivit datelor Poliției Române, din care în 2023, aproape 1.600 de persoane.
sursa Poliția Română
sursa Poliția Română
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Amenzile ar trebui să fie de 10 ori mai mari, pentru că legea se poate impune aici numai de frică.
2 - Nu e de neglijat nici calitatea precară a infrastructurii rutiere, care își aduce și ea aportul la dezastrul din statistici. Drumuri cu gropi, semnalizări aiurea, marcaje de pe carosabil lipsă sau aproape șterse, drumuri alunecoase, sectoare periculoase neprotejate cu parapete etc.
3 - Altă cauză a dezastrului din statistici este lipsa educației rutiere. 13% din victime sunt pietoni care au traversat strada prin loc nepermis iar 11% bicicliști care habar nu au de regulile de circulație. Asta înseamnă că aproximativ un sfert dintre accidentele cu victime (cam 400/an) sunt cauzate numai de pietoni și bicicliști care circulă aiurea pe drumurile publice. Asta s-ar rezolva foarte ușor prin introducerea unor ore de educație rutieră în școala primară și prin mărirea semnificativă a amenzilor și pentru această categorie.
4 – Nu e de neglijat nici pasivitatea polițiștilor care ar trebui să fie mai prezenți în trafic, ca prevenție, nu doar ca să facă pârtie demnitarilor sau ca să măsoare pe câți metri s-a împrăștiat un creier. Ca să vă dau un exemplu, eram la ieșirea de metrou de la Izvor, pe Splai. Lângă mine, un polițist. Așteptam culoarea verde la semafor, să traversăm Dâmbovița. Într-o totală lipsă de respect față de uniforma polițistului, un tip traversează din sens invers, pe culoarea roșie a semaforului, chiar prin fața noastră, timp în care polițistul este total decuplat de la eveniment... A părut destul de deranjat când l-am întrebat de ce nu a intervenit.
5 - Nu în ultimul rând, lipsa atenției la volan ar trebui mult mai aspru pedepsită (în UK și în unele țări vest europene, de exemplu, am citit că sunt în operare sisteme automate de recunoaștere a mișcărilor nepermise conducătorului auto în timp ce conduce, cum ar fi manevrarea telefonului, a navigatorului sau a altor dispozitive iar amenda le vine direct acasă). În schimb, la noi se dau flash-uri cu farurile pentru atenționarea conducătorilor din sens opus că se apropie de un radar.
Asta e țara în care trăim, așa că nu trebuie să ne mire statisticile care ne plasează și aici pe ultimul loc.