Foto: Profimedia Images
Înainte de a pleca în după-masa asta de la muncă, vorbeam cu colegii englezi despre starea de sănătate a reginei.
La un moment dat, plin de tact, le-am spus că, cel mai probabil, regina deja a murit.
- My queen cannot be dead, mi-a răspuns unul dintre ei, clătinând din cap și privindu-mă crunt.
Acolo s-a terminat discuția. Am plecat către metrou. Am luat, ca de obicei, Northern Line către London Bridge. Nu am auzit pe nimeni vorbind.
În London Bridge, aglomerația obișnuită, desprinsă însă, de această dată, dintr-un film mut. În trenul spre casă, aceeași liniște aproape perfectă.
Atunci am știut că toată lumea știa. Nu apăruse încă anunțul oficial, urma să mai treacă o oră până atunci, dar cu toții știau.
Iar anunțul a venit sec: regina Elisabeta a II-a a încetat din viață. Dintr-o dată, mi s-a părut neverosimil că așa ceva s-ar putea întâmpla. Îmi răsunau în cap cuvintele alea, pe care le-am auzit înainte să plec de la serviciu.
"My queen cannot be dead".
De-abia atunci am înțeles câtă durere ascundeau. Nu doar ale acelui om, care întâmplător mi-e coleg, ci ale unei întregi națiuni care nu acceptă că-și poate pierde mama.
Teribilă zi pentru Marea Britanie. Tristă veste pentru întreaga lume.
Odihniți-vă în pace, Maiestate...
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Hai să vorbim ca să ne aflăm în treabă...
Uite că am vorbit ca să mă aflu în treabă. Nu știu dacă am avut cu cine...
Singurul lucru ce l-a cerut public si luptat pentru a fost sa se intoarca la Savarsin, in intimitate si fara tamtam, locul lui de suflet.
Și ei au ales să își schimbe numele în De România. Și - au legat numele de noi. Au adăugat la această țară Transilvania. Cadrilaterul. Au readus acasă Basarabia și Bucovina pierdute din lașitatea unui domn român. Au refăcut coroana Țării din oțel de tun. Ne - au redat mândria de a fi român pe care domnii noștri o vânduseră în Fanar.
Și noi cum le - am mulțumit? Le-am luat înapoi țara pe care o aveau de drept. Orice ar fi luat Maiestatea Sa Mihai I la plecare, nu a luat nimic ce nu era al lui. România întreagă era a lui, cu acte. Nu a celor ce nici nu au așteptat să se răcească tronul pentru a trece la Comunism.
Peștele de la cap se împute. Cum ar putea iubi Țara un ales care știe că are doar 5 sau 10 ani pentru a se îmbogăți mai mult decât un om care știe că Țara este a lui toată, să o lase moștenire urmașilor. Cum corupi un Rege, îi dai o țară și mai mare?
Multe din necazurile României de astăzi puteau dispărea dacă redeveneam Monarhie în loc de colonie după 1989.