Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Ziua Republicii

Nu credeam, când am plecat de la Gândul, că nu voi mai arunca nicio privire înapoi. Cum nici de Adevărul nu mă mai leagă niciun regret.

După un sfert de veac de gazetărie, la Republica mă simt, în sfârșit, liber. Nu mai am în spate o grămadă difuză de acționari cărora să le bag bani în buzunar la sfârșitul anului ca să mă voteze. Nici proprietari care să-mi ceară să dublez profitul sau cifre de tiraj imposibil de vândut. 

Republica este o casă. Nu e mare, dar este curată, simplă și are ferestre mari. Și e a noastră, a jurnaliștilor. Nu mai există un patron cu care să ne luptăm pentru a nu renunța la principii etice și profesionale, în ciocnirea cu interesele lui personale.

Ușile Casei Republicii au fost de la început deschise. Au intrat aici un număr pentru mine impresionant de contributori, în mare majoritate tineri, având alte meserii decât cea de jurnalist. Oameni cu opinii bine conturate, posedând disciplina argumentului pentru a le susține și cunoștințe profunde în domeniul lor de activitate, au născut un spațiu viu în interiorul Casei.

Un spațiu social și uman în care cetățenii și problemele lor de fiecare zi au întâietate în fața politicii și politicienilor. Articole din Republica au provocat, nu o dată, reacția autorităților în fața ilegalităților și prostiei semnalate. Televiziuni și alte site-uri preiau frecvent subiecte din Republica, uneori fără bunul-simț de a ne cita.

Munca entuziastă a tinerilor mei colegi, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu, Alex Livadaru, Raluca Ion, Loredana Voiculescu, a programatorilor George Sîrghe, Alex Țepeș, Cătălin Zălog, designerului Adrian Aghiniței, vânzătorilor Vali Ichim și Bogdan Zaman n-avea cum să nu dea roade. La un an de când a luat ființă, Republica are act de identitate, și poate că nu e o casă, poate că e o fată deșteaptă și frumoasă, pe care cititorii o recunosc și o salută.

Nu e nevoie să-i urez La mulți ani!, pentru că pot să-mi închipui limpede viitorul împreună cu Republica. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult