Bucureștiul lui Bogdaproste. Gabriela Firea duce experimentul Voluntari la un alt nivel: Primăria îi va plimba pe pensionarii bucureșteni în pelerinaje și excursii

(Foto: Facebook/Gabriela Firea)

Pelerinaje și excursii pentru pensionari, pe modelul patentat de Primăria Voluntari, stimulente pentru seniori cu ocazia nunții de argint, de aur și de diamant, iarbă verde între șinele de tramvai, bani pentru „cele mai frumoase beculețe și steluțe în Târgul de Crăciun”, fonduri suplimentare pentru Patriarhie, care anul acesta a primit 30 de milioane de lei de la Primăria condusă de Gabriela Firea. Este doar o frântură din deciziile de la recenta rectificare bugetară la Primăria Capitalei. 

„Cum ne spune doamna primar, trebuie să facem un efort, că anul viitor trebuie inaugurată Catedrala Mântuirii Neamului”, spun consilierii Opoziției.

Și pentru că vine centenarul peste noi, dar și președinția Consiliului European, plus meciurile din Campionatul European de Fotbal, e imperativ să facem Bucureștiul frumos: alte milioane de lei pentru statui.

Bani care pot fi cheltuiți ușor, fără bătăi de cap cu expertize și studii.

Consilierii majoritari social democrați au lăsat însă infrastructura în bugetul „gol”. Au tâiat și au spânzurat banii de la proiectele de dezvoltare. 

Alarmant este că numai 16,89% din banii alocați pentru investiții au fost cheltuiți în nouă luni.

(clic pe imagine pentru a mări)

Atât s-a cheltuit și s-a și plătit din banii pe proiecte de dezvoltare, de la autobuze pentru RATB, la școli, străzi, iluminat public, tot ce înseamnă investiție. 

În timp ce Bucureștiul se sufocă, circa 220 de milioane de euro zac în conturi necheltuiți. Sunt banii alocați pentru proiecte de infrastructură, pentru secțiunea de dezvoltare. 

Despre cheltuieli curente de funcționare - gen chirii, laptopuri - numai de bine. Aici execuția bugetară bate spre 80 la sută la 9 luni.

De ce s-a blocat de patru luni proiectul lărgirii Prelungirii Ghencea: Municipalitatea nu se înțelege cu Compania de Autostrăzi unde începe Bucureștiul și unde se termină Ilfovul

Trenează în schimb lucrările importante de infrastructură, cum ar fi lărgirea Prelungirii Ghencea, proiectul Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel - Autostrada Bucureşti-Piteşti, închiderea inelului principal la Vitan-Bârzești.

„Suntem ca în filmele cu Stan și Bran”, descrie Cătălin Deaconescu, consilier general din partea PNL, motivul pentru care proiectul lărgirii Prelungirii Ghencea s-a blocat de patru luni: Primăria Capitalei nu se înțelege cu Compania de Autostrăzi unde începe Bucureștiul și unde se termină Ilfovul. Vasăzică cele două instituții nu cad la pace care e partea din proiect pe care o face Bucureștiul și care e bucata pe care o face Compania de Autostrăzi.

Un alt minus pentru Primăria Capitalei: Execuție bugetară zero pe partea de investiții la celebra Administrație pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, înființată acum un an. Anul acesta instituția a avut un buget de 25 de milioane de lei, din care 18 milioane lei au fost tocați pe salarii. Nici măcar nu s-au apucat de consolidarea vreunei clădiri.

Ce au mai tăiat din condei marți consilierii CGMB la rectificarea nr. 7: De la RADET, minus 69,5 milioane de lei la investiții, Transporturi - minus 20,78 milioane de lei, Administrația Străzilor - minus 37 milioane de lei. 

Vești bune pentru asistați. Avem un plus la capitolul asistență socială: 1,3 milioane de lei.

Discuția cu Cătălin Deaconescu (PNL), consilier general:

A câta rectificare bugetară a avut loc marți la Primăria Capitalei?

Aproape în fiecare lună, cu excepția lunii mai, am avut rectificări de buget. Nici nu trecuseră, cred, două săptămâni de la votarea bugetului, chiar în prima săptămână când s-au creat primele companii (din cele 22 înființate de PMB), și deja am avut primele rectificări, de genul alocări de bani pentru capitalul social al companiilor înființate în aprilie. Apoi au fost rectificări lună de lună. Cele mai importante rectificări au început din vară, odată cu execuția bugetară pe șase luni, când au tot realocat bani de la capitolul dezvoltare la zona de funcționare, adică paranghelii, ajutoare, stimulente, lucruri de genul acesta. Bani care se pot cheltui ușor.

Ce s-a întâmplat marți la ședința pentru rectificarea bugetară? De unde s-au luat bani și unde s-au dat? De ce se dau atâția bani pentru statui?

Avem motive. Anul viitor este Centenarul Marii Uniri. Vrem ca Bucureștiul să arate foare frumos, apoi avem președinția Comisiei Europene în 2019 și Campinatul European de Fotbal din 2020, când vom găzdui trei meciuri. Bucureștiul trebuie să arate frumos. Cu statui. Sunt zone unde se cheltuiesc ușor banii, nu îți trebuie cine știe ce proiecte și cine știe ce expertiză. În schimb, la lucrările importante de infrastructură, cum ar fi lărgirea Prelungirii Ghencea, proiectul Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel - Autostrada Bucureşti-Piteşti, închiderea inelului principal la Vitan-Bârzești, lucrurile trenează, nu se mai întâmplă nimic.

Chiar observam în vara aceasta, pe șantierul de la Ciurel, că lucrau doar șase oameni. În plină vară, când ar fi trebuit să lucreze acolo sute de oameni. Acolo e mai dificil, pentru că ai studii de fezabilitate...

O altă zonă în care nu s-au cheltuit banii este celebra Administrație pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Anul trecut pe 24 noiembrie a fost înființată și s-a motivat că e nevoie de o structură administrativă distinctă care să se ocupe numai de acest lucru. Au avut anul acesta un buget de 25 de milioane de lei, dar nu au consolidat nicio clădire, nici măcar nu s-au apucat de consolidarea vreunei clădiri. În ședința de marți li s-a dat în administrare un număr de patru clădiri pentru care vor face studii – probabil vreo doi ani – și după aceea se vor apuca de consolidat. Execuția bugetară pe zona de investiții de la ei este zero. Din cei 25 de milioane de lei au cheltuit vreo 18 milioane pe salarii și pe cheltuieli de funcționare.

Situație alarmantă: La nouă luni au fost cheltuiți doar 16,89% din banii pentru investiții. 220 milioane de euro zac necheltuiți la capitolul dezvoltare

Cum arată execuția bugetară la capitolul investiții?

Cifrele sunt alarmante pentru că la nouă luni ajungem să aprobăm un procentaj de 16,89 la sută executie bugetară pe dezvoltare, ceea ce este foarte, foarte, foarte puțin. Atât s-a cheltuit și s-a și plătit din banii pe investiții, pe proiecte de dezvoltare, de la autobuze pentru RATB, la școli, străzi, iluminat public. La cheltuieli pe partea de funcționare - cheltuieli cu chirii, laptopuri - Primăria Capitalei stă bine, este un procentaj de vreo 90 la sută. Nu mai poți să spui că nu ai avut sezon de construcții. A fost o toamnă liniștită în care puteai să lucrezi, să gestionezi lucrări și să le plătești.

Evident că vor spune că procentul o să mai crească, o să mai pună niște facturi. Experiența ne arată că în vară procentul era un pic mai mult, era peste 17 la sută, cu jumătate de procent mai mult ca acum, dar normal că a scăzut, pentru că erau și alți bani pentru trimestrul trei care trebuia să fie cheltuiți. 

Cert este că circa 220 de milioane de euro zac în conturi și sunt necheltuiți, iar Bucureștiul se sufocă. Sunt banii alocați la începutul anului, pentru nouă luni, la proiecte de infrastructură, secțiunea de dezvoltare. Au cheltuit pănâ acum vreo 48 de milioane de euro. Pentru sfârșitul anului o să vedem, poate situația va fi și mai tristă. Anul trecut a fost un an electoral greu, cu schimbări de primari și așa mai departe, execuția bugetară pe dezvoltare s-a apropiat de 50 la sută la sfârșitul anului. Dar tot s-a făcut ceva...

Urmează o nouă rectificare, să fie luați cei 200 de milioane de euro de la infrastructură pe motiv că s-a stricat vremea și să îi dăm pentru statui și biserici?

Deja am luat din ei. Am mai dat niște bani la Catedrală (Catedrala Mântuirii Neamului), am mai dat la ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, la CREART ( Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Primăriei Capitalei) - cei care fac spectacole și care vor face Târgul de Crăciun, paranghelii. Am mai dat și acolo bani.

Dar ce este cel mai trist este că de la străzi s-a tăiat foarte mult, 38 de milioane de lei. Și de la investițiile de la RADET s-au tăiat foarte mulți bani. Și vedem că în fiecare zi se fac lucrări de cârpire la RADET, bubuie conductele de transport pentru că aici nu au fost făcute investiții serioase de zeci de ani.

Bucureștiul are 4.200 de kilometri de conducte de transport și de distribuție. Au reușit anul asta să schimbe 43 de kilometri, asta înseamnă sub 1 la sută. În acest ritm, în 120 de ani reușim să le schimbăm pe toate.

E trist, pentru că nu avem proiecte.

Noi (consilierii generali PNL) mai bănuim că (primarul Capitalei, Gabriela Firea – n.n.) vrea să țină foarte mulți bani necheltuiți ca să doteze în continuare cu capital cele 22 de firme înființate de Primărie. Acestea între timp s-au înființat, au primit capital, au primit împrumuturi, acum își angajează personal, probabil că în vreo trei luni vor fi funcționale. Unele dintre ele. Și atunci să înceapă să le dea lor lucrări de genul cartiere de locuințe sociale, că asta își doresc, să facă parcări, dar nu știu dacă vor avea expertiza necesară să facă parcări, că nu e așa simplu să faci parcări subterane și să le administrezi. Au o companie de drumuri, probabil că o parte din pasaje și dintre străpungeri vor fi direcționate, fără licitație, către companiile proprii.

„Suntem ca în filmele cu Stan și Bran”. De ce stagnează proiectul lărgirii Prelungirii Ghencea. Primăria Capitalei nu se înțelege cu Compania de Autostrăzi unde începe Bucureștiul și unde se termină Ilfovul

A fost redus la rectificarea bugetară recentă și bugetul de semaforizare a unor intersecții. Cum a fost motivată decizia?

Păi nu avem nevoie nici acolo. Toate aceste reduceri de bugete țin și de slaba capacitate a administrației de a cheltui banii. Degeaba spuneau la sfârșitul toamnei că vor face cinci proiecte și după ce s-au apucat să facă niște caiete de sarcini și licitații au fost contestații pentru că le-au făcut prost, cum e cazul RATB-ului cu autobuzele, și-au dat seama că până la sfârșitul anului nu vor reuși să cheltuiască banii. Acum banii aceștia nu se pierd, pentru că Primăria Capitalei nu e ca un minister, să se ducă banii înapoi la bugetul de stat. Banii aceștia se raportează în anul următor tot pe dezvoltare, tot pe investiții în infrastructură și pot fi cheltuiți tot pe proiecte de dezvoltare. Să sperăm că se vor trezi, dar cert e că a trecut mai mult de 35 la sută din mandat și încă suntem la discursul primarului de genul vom face, vom drege, și nu se vede nimic în prezent, nu se vede nimic în viitorul apropiat. Totul este aruncat pe finalul mandatului sau chiar dincolo de finalul mandatului. Or, un proiect serios și absolut necesar cum e lărgirea Prelungirii Ghencea o să ia numai execuția lui cel puțin trei ani, iar noi nu suntem în stare să facem de un an de zile, de când s-a apucat doamna Firea, nu suntem în stare să facem nici studiul de fezabilitate, pentru că nu găsim limita județului ilfov și unde începe Bucureștiul. Din cauza asta stagnează de patru luni proiectul acesta: că nu se înțeleg cu cei de la Compania de Autostrăzi care e partea pe care o face Bucureștiul și care e partea pe care o fac ei. Și unde începe Bucureștiul și unde se termină Ilfovul. Suntem ca în filmele cu Stan și Bran.

Consilierii PSD aprobă pe bandă rulantă PUZ-uri pentru noi cartiere, iar aglomerația urbană va fi din ce în ce mai mare

Iar problemele se acutizează. 

Evident că se acutizează. În același timp majoritatea (consilierii PSD - n.n.) aprobă pe bandă rulantă diverse PUZ-uri, noi cartiere, mai pe la marginea orașului, mai prin mijlocul orașului, iar aglomerația urbană va fi din ce în ce mai mare. Tocmai marți s-a aprobat în CGMB, un PUZ mare, în Sectorul 3, la marginea orașului, pentru un cartier de blocuri. Aceia nu au nici rețea de termoficare, nici rețea de apă, nici transport în comun. Practic ei sunt la țară acolo, dar toți vor avea probabil câte o mașină cu care vor încerca să intre pe un drum cu două benzi în București. E normal că va fi aglomerație. Nu ai parcare de tip „park& ride”, nu ai multe lucruri. Oamenii vor trebui să își cumpere mașină și să meargă cu ea până în centru, două ore, sau cât le va lua. Sunt dezvoltatori privați, e dreptul lor să ceară aprobarea unui PUZ, problema e că Primăria trebuie să pună condiții de genul îți aprob, dar te apuci, în trei ani, timp în care eu trag infrastructura, aduc RATB -ul, tu faci un număr de locuri de parcare.

Iarbă verde între șinele de tramvai

Cum este cu iarba dintre șinele de tramvai ?

Consiliul General a aprobat (la rectificarea de marți) plantarea de iarbă între șinele de tramvai în Sectorul 5. Luna trecută au aprobat pentru Sectorul 6. Proiectul a fost început de primarul Robert Negoiță, în Sectorul 3. Ca aspect vizual e frumos, problema e că ne păcălim, ne furăm căciula unul altuia. O să spunem că avem mai mult spațiu verde, numai că efectul asupra poluării aerului al acelei fâșii de iarbă verde este aproape nul. Fâșia are cinci centimetri grosime. Evident, calea de rulare rămâne acolo, nu o să scoată nimeni betonul ca să pună pământ, va fi un covor de iarbă de câțiva centimetri. Efectul de combatere a poluării e zero. Dar va fi frumos...

La rectificarea de marți s-au dat niște bani pentru nouă școli din Sectorul 3? De ce doar la Sectorul 3?

Problema aceasta am pus-o și noi (opoziția). Cei de la Primăria Sectorului 3 au venit cu un proiect, ei făcuseră studii de fezabilitate pentru săli de sport la 12 școli, din Sectorul 3. Proiecte în valoare de 35 de milioane de euro. Studiul prevede sală de sport și terasă, iar partea de terasă să fie teren de sport, practic aveau două terenuri, unul indoor și unul outdoor. Suprinzător e că Primăria Sectorului 3 nu și l-a asumat și a spus că nu are bani să construiască proiectul acesta și a solicitat Primăriei Capitalei să preia construcția.

Asta nu ar fi o problemă, că tot sunt o grămadă de bani și nu îi cheltuie, problema este că până la urmă este o acțiune ce discriminează elevii din celelalte sectoare. Noi am cerut ca și celelalte sectoare să vină cu proiecte de genul acesta, sau dacă reușim să facem numai 12, să le împărțim în toate sectoarele, astfel încât să încercăm să diminuăm nevoia aceasta în toate sectoarele, nu numai în Sectorul 3. Evident că majoritatea a votat pentru preluarea celor 12 proiecte de către Primăria Capitalei, noi am spus că trebuie să așteptăm propuneri și de la celelalte sectoare. Să vedem dacă Primăria va fi în stare să le construiască. 

30 de milioane de lei dați de Primărie la Patriarhie

Patriarhiei Române câți bani i-a dat Primăria Capitalei anul acesta?

În jur de 30 de milioane de lei.

La ședințele CGMB vin și reprezentanți de la Patriarhie?

Anul trecut au venit, când le-am dat prima dată niște bani, cred că vreo 10 milioane de lei. Marți la ședinta CGMB în care s-a aprobat noua rectificare a fost o propunere interesantă de la USR. Mi se pare că era un milion de lei suplimentar pentru Patriarhie. Propunerea USR a fost să nu se dea banii la Patriarhie, să fie dați la RATB pentru amenajarea de locuri de parcare pentru biciclete la stații de transport în comun, bineînțeles că majoritatea din consiliul general a respins acest amendament.

Dar, cum ne spune doamna primar, trebuie să facem un efort, că anul viitor tebuie inaugurată Catedrala Mântuirii Neamului. Pentru asta e centenarul, să inaugurăm catedrale.

„Doamna primar a spus că a găsit multe firme căpușă la RADET. Noi i-am cerut a patra oară să le facă publice, pe site. La RADET nu mai e nimic de salvat, se îndreaptă spre faliment”

Ce se întâmplă cu RADET, care este în insolvență de un an? Primarul Gabriela Firea spunea că a găsit aici firme căpușă. 

Marți, la ședința pentru rectificarea bugetară, am discutat mai intens pe tema RADET. Acolo nu au fost făcute deloc investiții și iată că bubuie conducte pe sub pământ. Doamna primar a spus că a preluat o situație jalnică și că încearcă să facă curat, că sunt multe firme căpușă care au beneficiat de pe urma  RADET. Noi am cerut să le pună pe site, să vedem și noi care sunt firmele care au căpușat RADET. Nu cred că va face asta, deși este a patra oară când îi cerem lucrul acesta. Cert e că a trecut un an și o lună de când RADET este în insolvență și nici până astăzi nu există un plan de reorganizare, deși legea spune că în 6 luni trebuia elaborat planul de reorganizare. Noi nu știm dacă se mai salvează sau nu, sau cum se poate salva. Părerea mea e că nu mai este nimic de salvat acolo și că RADET se îndreaptă încet spre faliment.

Centrul pentru seniori din PMB - un instrument prin care Primăria Capitalei va acorda ajutoare sociale persoanelor vârstnice. Pensionarii vor fi duși în excursii și pelerinaje

Ce este cu noul Centru pentru seniori de la PMB? Va organiza excursii și pelernaje?

Centrul pentru seniori din cadrul Primăriei Municipiului București a fost înființat acum două luni. Cel care a inițiat proiectul este președintele organizației de pensionari a PSD București, Mihai Ciudomirov, care este și consilier general. Principala noastră opoziție a fost următoarea – avem deja 44 de administrații în subordinea CGMB, excluzând firmele. Am spus că pentru activitățile acestea ar trebui să găsească o direcție într-o altă instituție deja creată. Nu putem să creăm instituții pentru fiecare nevoie. A doua obiecție a fost legată de faptul că Centrul are un personal de 16 oameni, dintre care doar cinci aveau atribuții pe zona de persoane vârstnice, ceilalți erau pentru activități suport – directori, contabilitate, achiziții, resurse umane. Pentru 5 persoane noi creăm o instituție! La dezbaterea din august au explicat că acest centru este diferit de alte cluburi de pensionari din sectoare, pentru că acest centru va organiza doar activități culturale, recreative, pentru vârstnici, ca să îi țină în activitate. De excursii nu au pomenit atunci. În schimb marți, de fapt luni, am întrebat la comisie, ei au venit cu o modificare legată de modul de finanțare a acestui centru întrucât într-o primă fază propuneau o finanțare din venituri proprii și din alocări de la bugetul local. Dacă rămân așa, ei nu pot să acorde ceea ce se numește ajutor social. Acum au venit și au schimbat. Au zis că sunt finanțați 100 la sută din bugetul local, pentru că – și aici e foarte interesant - în raportul de specialitate – e și pe site - , direcția economică scrie că în măsura în care Centrul își doreste să acorde ajutoare sociale e necesară schimbarea clasificației veniturilor.

Deci practic ei și-au făcut un instrument prin care vor acorda ajutoare sociale persoanelor vârstnice. Marți, la ședința de rectificare bugetară, au venit direct în plenul CGMB și ne-au pus în față o hârtiuță (vezi documentul din imagine), semnată de directorul Centrului, un anume domn Mihai Cucoș, nu știu cine e, prin care ne spunea că vor de fapt să acorde stimulente pentru nunta de argint, de aur și de diamant, și să facă excursii și pelerinaje. Este modelul Primăriei Voluntari! Practic au arătat adevăratul scop al Centrului pentru seniori din PMB.

Deci în nici un caz nu vor să organizeze dezbateri, seminarii și alte lucruri trecute în obiectul de activitate. S-a făcut un vehicul, mai ușor, nu trebuie neapărat achiziții publice, mai ales dacă merg pe cofinanțare - adică și omul să plătească un 5-10 la sută din valoarea excursiei respective. Să vedem cum va fi până la urmă. Oricum, toate aceste proiecte trec cu majoritate simplă, ei (PSD) o au, noi (opoziția) nu facem decât să ridicăm problemele, să rămână pe stenograme. Nu sperăm să dea înapoi la un anumit vot. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp