Ultima ediție a testelor PISA, cea din 2018, a scos la iveală procentul extrem de mare de elevi nu pot atinge bornele minimale în ceea ce privește capacitatea de a înțelege un text citit, de a duce la capăt un raționament matematic de bază sau de a-și explica un fenomen științific. Potrivit PISA, în rândul populației școlare cu vârsta de 15 ani din România, analfabetismul lingvistic este la un procent de 44%, la fel ca și cel numeric, în timp ce nivelul analfabetismului științific se situează la 45%.
„Datele PISA arată că România înregistrează un decalaj considerabil față de restul țărilor UE și față de alte țări cu care ne comparăm aspirațional în ceea ce privește rezultatele educației. Potrivit PISA, în proporție de aproape 50%, elevii care compun populația școlară a României nu au atins nivelul minim educațional așteptat la vârsta lor cronologică. Acest lucru are efecte negative asupra ierarhiei României. Mai mult, situația are repercusiuni semnificative asupra dezvoltării acestor elevi în cetățeni activi și în viitori membri autonomi ai forței de muncă, a dezvoltării României pe termen mediu și lung, dat fiind că generează un decalaj de calificări care știrbește direct competitivitatea națiunii”, spune Dragoș Iliescu, Chief Scientist și fondatorul platformei de teste standardizate Brio.
Săptămâna trecută, Brio a lansat o secțiune de teste de literație, al căror scop este acela de a evalua nivelul de alfabetizare funcțională a elevilor români din clasele I-VIII și de a identifica zonele cu dificultăți unde este necesară intervenția din partea profesorilor.
Ce înseamnă de fapt „analfabet funcțional”?
De fiecare dată când sunt date publicității rezultatele la testele internaționale, opinia publică din România are un moment de „respirație tăiată” urmat de un altul de uitare, a remarcat Gabi Bartic, COO și Director al Diviziei Consumer a Brio.
„Știm cu toții, rezultatele testelor PISA sunt momentul în care mai toți oamenii din România, fie că sunt părinți, copii, profesori sau doar spectatori la peisajul educației, au un moment de respirație tăiată. „Românii, analfabeți funcționali” sau diverse variații pe această temă sunt titluri pe care le vedem vreme de câteva săptămâni pe toate ecranele. Și apoi lumea uită. Și așteaptă următorul val de gafe de la BAC sau de rezultate la testele PISA pentru a arăta, din nou, cu degetul, spre vinovații pe care-i identifică fiecare, înăuntrul sau în afara sistemului de educație. Ce înseamnă de fapt „analfabet funcțional”? În scurte cuvinte, că citești dar nu poți opera cu informațiile citite pentru că NU LE ÎNȚELEGI, nu ai obișnuința de a pricepe ce citești. Lectura e un act pasiv de a pune litere la un loc și cam atât. Cum zice poetul, „deși vorbești pe înțeles, eu nu te pot pricepe””, explică Gabi Bartic.
„Nu poți interveni acolo unde nu poți măsura”
De aici a pornit ideea testelor de literație care pot fi accesate astăzi gratuit pe Brio. „Lucrând zilnic cu aceste date, am decis, împreună cu o mulțime de ONG-uri implicate activ în educație că trebuie să facem ceva. Și, fideli credinței că nu poți interveni acolo unde nu poți măsura, am construit acest instrument care măsoară literația la copii de clasele I-VIII. Literația, adică măsura în care copilul înțelege ce citește și poate opera mental cu conceptele citite”, spune Gabi Bartic.
Testele au fost realizate prin implicarea voluntară, alături de Brio, a unor asociații și organizații din domeniul educației - AVE România, Teach for Romania, IfinitEdu, Asociația Lectura și Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice, Asociația Ovidiu Ro, Fundația Noi Orizonturi. Acestea măsoară capacitatea copilului de a procesa în mod complex un text la prima vedere, mai exact literația de bază (cunoașterea și utilizarea elementele de scriere și de citire - corespunde nivelului 1 din cadrul testelor PISA) și literația funcțională (înțelegerea noțiunilor scrise și vorbite pentru integrarea și funcționarea în societate - corespunde nivelului 3-4 din testele PISA)”, precizează Gabi Bartic.
„Implicarea tuturor actorilor din acest proiect a fost voluntară și extrem de valoroasă, de la framework-ul testului, la scrierea itemilor, testarea și calibrarea acestora, la implementarea efectivă. Vorbim despre efortul concertat a câtorva zeci de profesori, psihologi, voluntari care au lucrat la aceste teste timp de mai bine de un an. Testele sunt gratuite pe platforma Brio, fiind necesară doar înrolarea cu o adresa valida de mail, nu și introducerea unor date de card (ca în cazul celorlalte teste Brio)”, subliniază COO-ul Brio. Concepute deocamdată pentru clasele I-VIII, testele urmează să fie extinse și la liceu. Ele pot fi un instrument util pentru orice părinte care vrea să vadă în ce măsură copilul înțelege ce citește și pentru orice profesor care vrea să vadă dacă elevii au capacitatea de a internaliza și opera cu informațiile transmise, spun reprezentanții Brio.
„Singurul fel în care putem, în mod real, să intervenim în vindecarea unui simptom este să-l analizăm și diagnosticăm. Dacă-mi e permisă o analogie, orice diagnostic începe cu un set de analize. Rezultatele sunt prezentate sub forma Indicelui de literație, un scor care poate varia între 0 (foarte slab) și 100 (foarte competent). Scorul total reflectă nivelul general al abilității de literație. Acest scor poate fi o estimare a capacității generale a elevului de a înțelege și analiza informațiile dintr-un text dat. În raport sunt furnizate, de asemenea, și scorurile pentru cele trei componente ale literației: localizarea informației, înțelegerea și reflecția. Având acest scor, precum și știind unde anume stă copilul mai bine sau mai rău, putem interveni efectiv, prin exercițiu, revenind apoi la testare pentru a vedea în ce măsură intervenția a fost eficientă.
Am gândit testele de literație Brio ca pe un antrenament pentru acest tip de exercițiu: nu poți spera de la un angajat să înțeleagă, la vârstă adultă, un contract, sau o cerință la job, dacă el nu are obișnuința de a înțelege efectiv ce citește formată de la vârsta școlară. Așadar, dacă de la vârste mici reușim să identificăm problema și să lucrăm cu ea, putem spera că viitorul adult va fi un individ capabil să înțeleagă cerințe complexe și să opereze cu concepte complexe, în mediul profesional sau în orice alt mediu”, este de părere Gabi Bartic.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
odata obligatorii cele 4 clase ar trebui mers mai departe cu aceasta ideie/notiune : analfabet e cel care nu deprins ce tine de invatamantul obligatoriu, pt ca d-aia e obligatoriu, ca sa dobandesti ce te invata (si nu numai ca sa tina tinerii pe langa scoala si ca sa nu devina someri....functionali)
e un motiv de ingrijorare si, tot odata , un raspuns
si rasfoit. Nimic complicat pentru 15 ani, cand evalueaza citit, inteles, iar partea de calcul e simpla. DIn pacate scoala romaneasca uita sa invete sa citeasca o factura, sa urmareasca niste pasi intr-un text, sa isi expuna parerea proprie si o concluzie in 3 randuri, calcule primare, toate plecate din nevoie practica.
Daca profesorii ar face genul asta de exercitii, macar 1-2 saptamanal, cu siguranta ca nivelul de intelegere si interes al copiilor ar fi altul.
1. Școala nu mai asigură locuri de muncă stabile și bine plătite ca în trecut (comunism când aveai un loc asigurat în funcție de media de absolvire)
2. Cartea a fost detronată de platformele media
3. Pentru a utiliza informațiile în practică, noțiunile însușite trebuie corelate cu aplicarea lor în practică ( rar am mai văzut ore de laborator cu aplicații practice, nici măcar la chimie sau fizică unde sunt strict necesare dar la materiile mai abstracte ca matematica. logica etc ). Ori pentru un elev/student noțiunile citite sunt rapid uitate dacă nu se fac aplicații practice.
PS: Dacă în instituțiile publice mai găsești oameni doritori care să-i învețe pe proaspeții absolvenți aplicații practice în sectorul privat nu există așa ceva. Patronul român vrea ca salariatul lui să știe totul din secunda 2 dar nu vrea să dea un sfanț pentru pregătirea profesională a acestuia. Singurul motiv pentru care unii ( puțini) angajează juniori e doar salariul minuscul. Doar multinaționalele pregătesc juniori ( uneori de pe băncile școlii) pentru că acestea au pus la punct un management al carierei de la internship până la cea mai înaltă treaptă de calificare cu toate avansările, recompensele și penalizările aferente inclusiv cu trainingurile și cursurile de postcalificare absolvite.