Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Zona liberă de panseluțe

Panseluțe

Primăvara lui 2016 aducea una din cele mai viralizate replici date de vreun politician cu privire la România. O postare pe Twitter a senatorului american Bernie Sanders a născut pe internet o mică furtună de ironie. „Astăzi, oamenii care trăiesc în București România au acces la internet mult mai rapid decât majoritatea celor din SUA. Acest lucru este inacceptabil și trebuie să se schimbe”.

S-au schimbat multe în lume. Sanders a pierdut lupta pentru candidatura din partea democraților, Hillary Clinton a pierdut alegerile în fața republicanului Trump, lumea a pierdut nenumărate ocazii să fie mai bună.

Suntem înconjurați de mândri șefi de state apropiați Moscovei dar reprezentăm- cu toate lipsurile noastre- un pilon de stabilitate în zonă și suntem țara cu cea mai mare creștere economică din Europa (Sursa foto: Hotnews.ro).

Și da, avem în continuare una din cele mai bune viteze la internet din lume, ba chiar visăm să aducem performanța și pe terminalele mobile- aproape toți avem acces la 4G și 4G+, urmărim seriale din mers, urcăm pe Facebook filmulețe direct de pe stradă, fără să alergăm la prima rețea de wireless cu acces gratuit și gâtuită de alți utilizatori.

Există printre noi acești oameni care, indiferent cine-i la putere, reprezintă motorul României. Muncesc, ies în oraș, se distrează, aleargă, călătoresc, își fac vacanțele prin țară și prin lume, fac cursuri, au idei și vor mai mult. Iar în ultima vreme devin tot mai conștienți că zborul lor se frânge dacă țara rămâne cu mult în spatele lor.

Platforma editorială Republica a fost construită de la zero în câteva luni, trecând prin absolut toate etapele unui proiect profesionist, de la concept, până la design, dezvoltare și implementare. O soluție tehnologică 100% românească, realizată în întregime cu doi programatori - George și Alexandru. Ambii angajați- în toată cariera de până acum- la companii de profil străine și românești care nu au fost niciodată abonate la licitații cu statul.

Când vorbești cu ei, te întrebi cum este posibil ca sistemul cardului de sănătate să pice în fiecare zi, website-urile instituțiilor publice să arate atât de rău, plățile publice să se facă încă la ghișeu, înființarea unei firme să dureze atât de mult.

E atât de evidentă falia dintre România celor care se mișcă cu viteza luminii în cloud și România lor, a celor care umplu țara de panseluțe.

Alexandru și George sunt reprezentativi pentru multe din ce înseamnă generația de 30 de ani: părinți disponibilizați după Revoluție, fugăriți pe la muncă în străinătate, aruncați în șomaj și nevoiți să-și schimbe din mers drumul ca să poată sta în picioare. Oameni care se întorc aici ca să constate de fiecare dată doar că fac mai mult cu mașina din Arad până la Iași decât bătând Europa din Italia până la graniță.

Că România are una din cele mai bune viteze de internet o știe toată lumea. Celor care sunt motorul României le-ar plăcea mult ca liderii lumii să constate cu invidie că este inadmisibil să avem cele mai bune rețele de autostrăzi, trenuri care merg cu 300 de kilometri la oră și spitale unde vin străinii să se trateze.

Republica este locul celor care muncesc în fiecare zi, au idei, nu se lasă păgubași, deschid afaceri, construiesc.   

Republica este zona liberă de panseluțe.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • AdiM check icon
    La multi ani Republica!
    • Like 0
  • check icon
    „Suntem înconjurați de mândri șefi de state apropiați Moscovei dar reprezentăm- cu toate lipsurile noastre- un pilon de stabilitate în zonă și suntem țara cu cea mai mare creștere economică din Europa”. Extras din ordinar, d-le Livadaru. Pînă să citesc acest text, nici nu știam că U.E. este o zonă de profundă instabilitate și de filo- și pro-ruși, colcăie. Acuma, fără să fiu ironic, îmi puteți spune și mie unde naiba este instabilitate în U.E.? A, în Franța este încă stare de necesitate? Da, cred și eu, au avut niște atentate teroriste. Altfel? Peste tot este stabilitate, creștere – mai mare sau mai mică, după nivel – de asemenea. A, este creștere economică mai mare în România? Păi cred și eu, nivelul este așa de jos încît și 10 % pe an e puțin. Dar creștere de educație, de civilizație avem? A scăzut nr. morților în accidente auto? Mi-e teamă că nu.
    Văd că aveți, ca și șeful dv. CTP obsesia rușilor, că bulgarul recent ales ar fi filorus. Sincer să fiu, habar nu am, se poate. Sau dv. aveți un măsurător de filorusism în redacție și ne citiți rezultatele măsurătorilor? Dacă da, spuneți-ne și nouă cum preocedați.
    Greșesc undeva? Ah, m-am prins: sînteți un adevărat patriot, spre deosebire de noi, ăștilalți mai proști, care mai criticăm, mai dăm cu pesimismul în popor, mă rog, oameni nepregătiți ideologic, nu așa ca dv. Se poate. Oricum, vă mulțumesc, am aflat că, în general, U.E. este o zonă (foarte) instabilă, plină de lovituri de stat, de asasinate în plină stradă, răpiri de miniștri, crime, mă rog, tot tacîmul. Țări foste comuniste, precum Ungaria,Bulgaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Estonia, Letonia și Lituania sînt țări ale unui capitalism sălbatic, la noi e frumos, e civilizat, plin de panseluțe, și în lumea politică, și în mințile noastre. Vă mulțumesc, d-le Livadaru, dorm liniștit, mă frămîntam degeaba. Totul e bine și regele e sănătos.
    • Like 0
  • Tibi_R check icon
    Va felicit pentru idea de a face o platforma jurnalistica de la zero.
    Am o singura remarca la partea cu viteza uluitoare a internetului. Ca societate ne laudam ca ce viteze de invidiat avem. Dar nu ar trebui sa ne laudam pentru ca nu avem un merit! Noi am adoptat internetul la cativa ani dupa ce tarile din Vest l-au adoptat. Pentru ei a fost foarte scump si incet, iar la noi a fost rapid la un cost semnificativ mai mic. A fost deci o chestie conjuncturala. Nu avem un merit in asta. Nu ii ca si cum am avut un program national, o investitie strategica a gurvernului in infrastructura IT. Si deci nu ne putem lauda ca avem net mai bun ca americanii. Mai degraba ar trebui sa fim si noi recunoscatori ca au lasat tehnologia asta la liber.
    • Like 0
  • Numai cacotasi pe aici :).
    • Like 0
  • check icon
    „avem în continuare una din cele mai bune viteze la internet din lume”. Nu vă faceți iluzii, asta din cauza zonei înțesate de interese militare, nu din alt motiv. Fiți mai rațional, stimate autor.
    • Like 1
    • @
      Dragă Rumburak România are cel mai bun internet din lume din cauza că ,am ars niște etape ,rețelele din întreaga lume se bazează în proporție de 69℅ pe cupru ,în România numai Telekom mai are cam 10℅ rețea de cupru în rest numai fibră optică asta ca să fim înțeleși că nu se apuca cineva să cheltuiască bani pe cupru ,au trecut direct pe fibră optică , țările baltice sunt cu adevărat un exemplu din acest punct de vedere , acolo nici măcar rețele de cupru nu existau dar în ziua de azi au cel mai performant sistem digital de guvernare din lume ! Fiind din domeniul îmi vine să-mi dau palme de ciudă !
      • Like 1
    • @ Ioan Iulian Mitroi
      check icon
      „țările baltice sunt cu adevărat un exemplu din acest punct de vedere”. Da, am fost în Estonia și în Letonia, în Lituania încă nu. Cred că modelul de bază este Estonia, doar că pe ei i-au ajutat direct și masiv finlandezii. Nu de modele ducem lipsă. Problemele noastre sînt altele, între acestea snobismul și aroganța: îi tratăm cu dispreț pe „foștii”, ne uităm ironic la bulgari ori la estoni, dăm exemple aiurea cu SUA și cu Germania și cu Suedia etc. etc.
      Cu viteza internetului rămîne cum am spus, indiferent dacă vă convine sau nu.
      • Like 0
    • @
      check icon
      chiar te inseli, viteza internetului n-are nici o legatura cu statul, sau cu interesele militare. E rezultatul exclusiv al initiativei private, si al conjucturii. Cum a mentionat si Ioan, am venit taziu in domeniu, dar asta a insemnat ca am implementat ultimele tehnologii. E mai usor sa construiesti ceva de la zero decat sa updatezi un sistem depasit. Argumentul dvs nu are nici un sens, SUA, cea mai puternica natiune dpdv militar sta foarte slab la capitolul asta tocmai pentru ca a e greu a schimbi tehnologiile. AOL inca mai are 2 milioane de utilizatori care folosesc dial-up, o tehnologie extrem de invechita.
      • Like 1
    • @
      check icon
      Cred că putem încheia discuția. Non bis in idem, stimate domn.
      • Like 0
  • "urmărim seriale din mers, urcăm pe Facebook filmulețe direct de pe stradă" - să nu ne amăgim, noi poate avem viteză mai mare la internet dar Facebook e la ei. La fel si Google și Netflix. Alex și George au făcut platforma Republica în câteva luni, dar ia întrebați-i câte tehnologii open-source făcute de alții au folosit. Cu toate astea, după un an de la lansare, încă nu există suport pentru paragrafe în comentarii.

    Viteaza mare la internet face parte din logica de consum în care trăim de două decenii. Problema mare ar României este că este incapabilă să creeze ceva nou, durabil, adaptat, coerent. Ne pricepem însă la soluții de spoială, "panseluțe" și la importarea inadecvată a soluțiilor altora. Ni se pare firesc să ne dăm informațiile personale Facebook-ului și Google-ului și altora asemenea, la fel cum Guvernului României i se pare firesc să te autentifici pe site-urile sale cu contul de Facebook. Ce treabă are Facebook, o firmă americană cu Statul Român ? Responsabilitatea Statului Român este să păstreze informațiile cetățenilor săi în siguranță, nu să informeze Facebook de fiecare interacțiune digitală cu aceștia.
    Suntem departe, suntem foarte departe. Dar să știți că nu putem ajunge mai aproape dacă nu suntem realiști în legătură cu poziția noastră.
    • Like 5
    • @ Adrian Ionescu
      check icon
      Subscriu la acest punct de vedere. Ca idee, importantă nu e viteza cu care circulă "informațiile", ci cât de utile (în sens larg) sunt acele informații și ce facem cu ele ca să ne îmbunătățim viața. Vă aduc aminte că în urmă cu 48 de ani, SUA au trimis pe Lună oameni cu o rachetă care încă nu a fost egalată ca putere, iar cel mai avansat mijloc de calcul de atunci era rigla de calcul, restul inginerilor foloseau tabele matematice și grafice de calcul! Nu existau nici măcar faxuri! Toată informația se transmitea fizic, prin poștă, sau prin telefon. Au avut însă un PLAN și FONDURI, împreună cu o foarte mare ambiție. Pe timpul lui Ceaușescu am avut și noi un plan (cu erori, prost aplicat etc. dar am avut PLAN), am avut fonduri (așa cum erau ele de lumea a treia, dar le-am avut și am făcut ceva cu ele, uneori prost alteori inutil, dar am făcut ceva) și am avut ambiție. Ia să vedem câte "ingrediente" dintre aceste trei avem acum.
      • Like 0
    • @ Adrian Ionescu
      Ok, Alex și George! Acum observ că avem line break-uri, ceea ce nu se întâmpla când am postat comentariul.

      Mulțumesc!

      Altă viață nu ?

      P.S. Sper sa funcționeze de-acum înainte.
      • Like 1
    • @
      E nevoie de intenție, de curaj, de determinare ( nu neapărat ambiție), de realism și într-adevăr de un plan. De ieșirea din mentalitatea de slugă, sau de maimuță care copiază ce vede fără să discrimineze, de oportunist de săptămână sau de mandat.. de, de, de..
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult