Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

„Pionieri, de mâine școala noastră va merge la recoltat porumbul”. În perioada comunistă, copiii erau folosiți la munci agricole pentru a suplini lipsa de forță de muncă

Pionieri la munci agricole

Sursa: comunismulinromania.ro

Imaginează-ți că mergi la școală în septembrie. Ești bucuros că îți vei revedea colegii și prietenii. Crezi că vei începe cursurile. Dar nu se întâmplă asta. În loc să intri în clasă, ești încolonat în careu și auzi:

- Pionieri, de mâine școala noastră va merge la recoltat porumbul. Toate clasele 5-8 se vor prezenta, începând de mâine dimineață, la școală pentru îmbarcarea în autobuze. Vom merge pe câmp. Să vă aduceți mâncare de acasă. Școala noastră își va duce contribuția la realizarea planului agricol!

Dacă situația de mai sus ți se pare absurdă, fii liniștit.

Astăzi nu ți se poate întâmpla așa ceva, pentru că nu mai trăiești în comunism.

Dacă ți se pare că situația nu poate fi reală, înseamnă că ai ascultat prea mult poveștile lui tataie nostalgic, ai auzit de la ăia care beau în fața scării, ți-au povestit prostii prietenii sau nu ai învățat nimic despre comunism în școală.

În perioada comunistă, copiii erau folosiți la munci agricole pentru a suplini lipsa de forță de muncă, lipsă pricinuită de politica de industrializare forțată.

Mii de elevi și studenți, unii cu vârste pornind de la 10 ani, erau duși zilnic, indiferent de vreme, pe câmpuri pentru a culege porumbul, cartofii, roșiile etc.

Munca forțată era mascată sub denumirea de „practica agricolă".

Nu există niciun fel de protecție a muncii, se făcea un instructaj vag, iar accidentele erau frecvente.

O zi de muncă la câmp era de 8 ore, la care se adauga drumul cu autobuzul. „Practica agricolă" dură în medie 3 săptămâni la începutul fiecărui an școlar. Activitatea nu era retribuită sau evidențiată în niciun fel, fiind considerată „o îndatorire patriotică".

Eficiența folosirii muncii forțate a copiilor în timpul regimului comunist nu a fost niciodată demonstrată.

Imaginea copilului obosit și murdar, cu geanta de la masca de gaze trecută peste umăr (geanta era folosită pentru pachetul de mâncare și apa pe care le luai de acasă) este o imagine cu care cei care au făcut „practică agricolă" se pot identifica.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Se foloseau copiii si recrutii la greu in agricultura - cartofi, porumb, mazare, fructe etc... Daca Bucurestiul facea sortare la cartofi si cules de mazare, iti dai seama ce era in tara?
    • Like 0
  • mike mike check icon
    N-am mai prins munca forțată la câmp, însă îmi aduc aminte ca trebuia sa pregătim ceva maculatura. Oricum, n-ar strica o munca a câmpului pentru unii copii mai răsfățați...Poate asa ar aprecia mai mult unele aspecte ale vieții.
    • Like 0
  • De fapt, forta de munca exista, numai ca ea era "concentrata" in industrie, unde multi taiau frunze la caini. Munca patriotica este un exemplu clasic de ineficienta in ceea ce priveste resursele umane.
    • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult