Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Pionieri, de mâine școala noastră va merge la recoltat porumbul”. În perioada comunistă, copiii erau folosiți la munci agricole pentru a suplini lipsa de forță de muncă

Pionieri la munci agricole

Sursa: comunismulinromania.ro

Imaginează-ți că mergi la școală în septembrie. Ești bucuros că îți vei revedea colegii și prietenii. Crezi că vei începe cursurile. Dar nu se întâmplă asta. În loc să intri în clasă, ești încolonat în careu și auzi:

- Pionieri, de mâine școala noastră va merge la recoltat porumbul. Toate clasele 5-8 se vor prezenta, începând de mâine dimineață, la școală pentru îmbarcarea în autobuze. Vom merge pe câmp. Să vă aduceți mâncare de acasă. Școala noastră își va duce contribuția la realizarea planului agricol!

Dacă situația de mai sus ți se pare absurdă, fii liniștit.

Astăzi nu ți se poate întâmpla așa ceva, pentru că nu mai trăiești în comunism.

Dacă ți se pare că situația nu poate fi reală, înseamnă că ai ascultat prea mult poveștile lui tataie nostalgic, ai auzit de la ăia care beau în fața scării, ți-au povestit prostii prietenii sau nu ai învățat nimic despre comunism în școală.

În perioada comunistă, copiii erau folosiți la munci agricole pentru a suplini lipsa de forță de muncă, lipsă pricinuită de politica de industrializare forțată.

Mii de elevi și studenți, unii cu vârste pornind de la 10 ani, erau duși zilnic, indiferent de vreme, pe câmpuri pentru a culege porumbul, cartofii, roșiile etc.

Munca forțată era mascată sub denumirea de „practica agricolă".

Nu există niciun fel de protecție a muncii, se făcea un instructaj vag, iar accidentele erau frecvente.

O zi de muncă la câmp era de 8 ore, la care se adauga drumul cu autobuzul. „Practica agricolă" dură în medie 3 săptămâni la începutul fiecărui an școlar. Activitatea nu era retribuită sau evidențiată în niciun fel, fiind considerată „o îndatorire patriotică".

Eficiența folosirii muncii forțate a copiilor în timpul regimului comunist nu a fost niciodată demonstrată.

Imaginea copilului obosit și murdar, cu geanta de la masca de gaze trecută peste umăr (geanta era folosită pentru pachetul de mâncare și apa pe care le luai de acasă) este o imagine cu care cei care au făcut „practică agricolă" se pot identifica.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Se foloseau copiii si recrutii la greu in agricultura - cartofi, porumb, mazare, fructe etc... Daca Bucurestiul facea sortare la cartofi si cules de mazare, iti dai seama ce era in tara?
    • Like 0
  • mike mike check icon
    N-am mai prins munca forțată la câmp, însă îmi aduc aminte ca trebuia sa pregătim ceva maculatura. Oricum, n-ar strica o munca a câmpului pentru unii copii mai răsfățați...Poate asa ar aprecia mai mult unele aspecte ale vieții.
    • Like 0
  • De fapt, forta de munca exista, numai ca ea era "concentrata" in industrie, unde multi taiau frunze la caini. Munca patriotica este un exemplu clasic de ineficienta in ceea ce priveste resursele umane.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult