Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Pionieri, de mâine școala noastră va merge la recoltat porumbul”. În perioada comunistă, copiii erau folosiți la munci agricole pentru a suplini lipsa de forță de muncă

Pionieri la munci agricole

Sursa: comunismulinromania.ro

Imaginează-ți că mergi la școală în septembrie. Ești bucuros că îți vei revedea colegii și prietenii. Crezi că vei începe cursurile. Dar nu se întâmplă asta. În loc să intri în clasă, ești încolonat în careu și auzi:

- Pionieri, de mâine școala noastră va merge la recoltat porumbul. Toate clasele 5-8 se vor prezenta, începând de mâine dimineață, la școală pentru îmbarcarea în autobuze. Vom merge pe câmp. Să vă aduceți mâncare de acasă. Școala noastră își va duce contribuția la realizarea planului agricol!

Dacă situația de mai sus ți se pare absurdă, fii liniștit.

Astăzi nu ți se poate întâmpla așa ceva, pentru că nu mai trăiești în comunism.

Dacă ți se pare că situația nu poate fi reală, înseamnă că ai ascultat prea mult poveștile lui tataie nostalgic, ai auzit de la ăia care beau în fața scării, ți-au povestit prostii prietenii sau nu ai învățat nimic despre comunism în școală.

În perioada comunistă, copiii erau folosiți la munci agricole pentru a suplini lipsa de forță de muncă, lipsă pricinuită de politica de industrializare forțată.

Mii de elevi și studenți, unii cu vârste pornind de la 10 ani, erau duși zilnic, indiferent de vreme, pe câmpuri pentru a culege porumbul, cartofii, roșiile etc.

Munca forțată era mascată sub denumirea de „practica agricolă".

Nu există niciun fel de protecție a muncii, se făcea un instructaj vag, iar accidentele erau frecvente.

O zi de muncă la câmp era de 8 ore, la care se adauga drumul cu autobuzul. „Practica agricolă" dură în medie 3 săptămâni la începutul fiecărui an școlar. Activitatea nu era retribuită sau evidențiată în niciun fel, fiind considerată „o îndatorire patriotică".

Eficiența folosirii muncii forțate a copiilor în timpul regimului comunist nu a fost niciodată demonstrată.

Imaginea copilului obosit și murdar, cu geanta de la masca de gaze trecută peste umăr (geanta era folosită pentru pachetul de mâncare și apa pe care le luai de acasă) este o imagine cu care cei care au făcut „practică agricolă" se pot identifica.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pe de alta parte, d-le Honor, v-as spune si o alta fateta acestor lucruri ( din perspectiva unuia care a facut scoala in comunism ):
    - zilele in care mergeam in parc la " strans gunoaie ", " curatenia de primavara "," plantat arbori ", zilele in care mergeam in gradinile de langa oraselul de provincie in care locuiam pentru cules de rosii, ceapa, uneori cartofi. capsuni erau DE DEPARTE unele dintre cele mai distractive si fericite.
    Nu s-a intamplat niciodata nimic nimanui, nu stateam niciodata 8 ore si niciodata nu am perceput-o ca pe o corvoada.
    A tine in mana un fruct, o leguma, a planta un pomisor si a te uita in urma si a vedea o poienita lasata curata erau niste satisfactii reale, d-le Honor.
    Asta inseamna copilaria, nu doar Tik-Tok, sex din clasa a 6-a, Vaping, droguri, telefon si tableta, pensat si epilat din clasa a 4-a ( fete si baieti ), analfabetism functional in ciuda unei populatii de elevi cu nota 10 in perpetuitate si lipsa totala de respect pentru orice autoritate.
    Sunteti ingust la minte daca asta e perceptia dvs legata de aceste practici ale Epocii de Aur.....
    • Like 0
  • check icon
    Se foloseau copiii si recrutii la greu in agricultura - cartofi, porumb, mazare, fructe etc... Daca Bucurestiul facea sortare la cartofi si cules de mazare, iti dai seama ce era in tara?
    • Like 0
  • mike mike check icon
    N-am mai prins munca forțată la câmp, însă îmi aduc aminte ca trebuia sa pregătim ceva maculatura. Oricum, n-ar strica o munca a câmpului pentru unii copii mai răsfățați...Poate asa ar aprecia mai mult unele aspecte ale vieții.
    • Like 0
  • De fapt, forta de munca exista, numai ca ea era "concentrata" in industrie, unde multi taiau frunze la caini. Munca patriotica este un exemplu clasic de ineficienta in ceea ce priveste resursele umane.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult