De la votul negativ în Consiliul JAI, cancelarul austriac Karl Nehammer și ministrul său de Interne, Gerhard Karner, repetă fără încetare aceleași mesaj și aceleași cifre contrazise de experți și de autoritățile europene în domeniul migrației: sunt 100.000 de solicitanți de azil în Austria, dintre care 75.000 neînregistrați, spațiul Schengen nu funcționează, iar România și Bulgaria lasă migranții să treacă. Orientate către opinia publică austriacă, pozițiile celor doi sunt criticate în propria țară atât de politicieni cu greutate, cât și de experți și jurnaliști.
Sub titlul „Lovitură rapidă fără rost la Bruxelles”, publicistul Paul Lendvai scrie că „nu există aproape nicio acțiune de politică externă a Austriei care să fie condamnată atât de unanim drept ipocrită și lipsită de sens precum blocada impusă României și Bulgariei în ceea ce privește aderarea la Schengen”.
Mai mult, publicitsul descrie o discuție pe care a avut-o cu un fost demnitar despre declarațiile date duminică de Nehammer la ORF astfel:
„Justificarea blocadei austriece a aderării la Schengen a Bulgariei și României de către cancelarul și președintele ÖVP Karl Nehammer în „Ora de presă” de la ORF aproape a sunat ca o sărbătoare duminicală a știrilor false”, mi-a spus un fost demnitar. De fapt, insistența sa de a apăra interesele naționale în fața unei politici de azil eșuate a UE nu are nimic de-a face cu rațiuni de stat. (...) În istoria postbelică a Austriei, nu a existat nicio acțiune de politică externă care să fi fost condamnată atât de unanim ca ipocrită și lipsită de sens în mass-media și cercurile profesionale la nivel internațional și național, precum această lovitură grăbită a lui Nehammer și a neajutoratului său ministru de Interne. De la președintele federal Alexander Van der Bellen și primul vicepreședinte al Parlamentului European, Othmar Karas, până la ministrul german de Externe Annalena Baerbock și ministrul italian de Interne Matteo Piantedosi, legătura dintre extinderea Schengen și numărul mare de solicitanți de azil din Austria a fost criticată ca „de neînțeles” și „nejustificat””, scrie Lendvai.
El amintește că pe 18 octombrie, deputații ÖVP (n.r. partidul lui Nehammer) și o majoritate covârșitoare (547 la 49 de voturi) din Parlamentul UE au votat pentru ca România și Bulgaria să adere la Schengen, iar pe 10 noiembrie și pentru Croația. Și subliniază că Othmar Karas, pe care îl numește „cel mai experimentat politician european al ÖVP”, leagă numărul tot mai mare de solicitanți de azil din Austria de politicile Ungariei: „Orbán continuă să lase solicitanții de azil spre Austria în loc să-i înregistreze în mod corespunzător, iar acest lucru este dăunător. noi De aceea au fost în jur de 1.500 de cereri de azil pentru fiecare milion de locuitori în Austria în august, comparativ cu doar una în Ungaria.”
Dar cu toate acestea, Nehammer se afișează „cu populiști și impostori” la Budapesta și Belgrad, iar Austria își pierde toată credibilitatea pe scena europeană, potrivit europarlamentarei Neos Claudia Gamon, citate de Paul Lindvai.
„Austria merge înainte în trecut”
Un alt articol de opinie publicat de Der Standard despre „saga Schengen” notează că „Austria merge înainte în trecut”. Politologul Vedran Džihić scrie, la secțiunea destinată invitaților, că „a împiedica aderarea României și Bulgariei la Schengen este greșit și fatal” și că, din cauza „sfidării populiste a guvernului, imaginea Austriei în UE a fost distrusă pentru mult timp”. Vedran Džihić face referire la un concept al filosofului Zygmunt Bauman, retrotopia, pentru a comenta acțiunile cancelarului.
„Filosoful Zygmunt Bauman a publicat o carte importantă intitulată „Retrotopia” cu puțin timp înainte de moartea sa. „Retrotopiile”, potrivit lui Bauman, sunt viziuni care nu mai sunt alimentate de un viitor remarcabil sau unul posibil, ca în cazul utopiilor, ci de un trecut pierdut, furat sau orfan – dintr-un „trecut strigoi”. Cea mai recentă sagă Schengen, pusă în scenă de cancelarul Karl Nehammer și ministrul său de Interne Gerhard Karner, se potrivește foarte bine cu imaginea unei „retrotopii”. Guvernul austriac - și mai ales ÖVP, par să vrea să rezolve problemele de astăzi cu soluțiile de ieri. În ochii reprezentanților de frunte ai ÖVP, soluția este încă cea a tânărului fost cancelar Sebastian Kurz, care a închis celebra „rută a Balcanilor de Vest””, scrie politologul.
Mai departe, el numește blocada Schengen „o farsă”. „În primul rând: blocada Schengen este o farsă. Aproape totul despre decizia guvernului austriac de a bloca aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen este greșit. Bulgaria și România pur și simplu nu sunt de vină pentru numărul mare de solicitanți de azil din Austria, așa cum arată și cifrele agenției UE de protecție a frontierelor, Frontex.
Această decizie este greșită și dezastruoasă, mai ales în marele concert al politicii UE. Dacă ratați solidaritatea și acțiunea empatică la nivelul UE din partea austriacă, atunci ar trebui cel puțin să puteți folosi argumente raționale și faptice pentru a urma o politică care să maximizeze interesele Austriei și să nu le ruineze cu sfidarea populistă”, punctează Vedran Džihić.
Politologul mai arată faptul că, în această privință. partenerii internaționali ai guvernului federal condus de Nehammer par să fie, mai presus de toate, „despoții autoritari din vecinătate, din Ungaria și Serbia, domnii Vučić și Orbán. Faptul că cei doi și-au plasat țările în top zece dintre cele mai autocrate state din lume în ultimul deceniu nu este foarte deranjant. Și nici faptul că marele model de urmat pentru mulți autocrați din această lume, autoproclamatul cavaler împotriva Bruxelles-ului și luptătorul pentru retrotopia maghiară, Viktor Orbán, este cel care îi trimite mai departe pe migranți și dezavuează sistemul european de azi. Nu suntem așa, a trebuit să ne spună în repetate rânduri președintele federal Alexander Van der Bellen în ultimii ani. Cu toate acestea, cursul politic actual și blocada Schengen ca simbol al acesteia par a fi o reflectare a provincialismului și a mizeriei rigide inerente politicii austriece. În acest fel, cu o politică a fricii de celălalt și a pierderii unei ficțiuni - o patrie pură și omogenă care nu mai există sau există doar în biotopurile de dreapta - probabil că se va face pași mari înainte în trecutul continuu”, scrie Vedran Džihić, în încheierea articolului din Der Standard.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.