Foto - Dan Tuffs / Alamy/ Profimedia
Ceea ce gândești ajunge să te definească. O frază des întâlnită în cărțile de dezvoltare personală are acoperire în neurobiologie, am aflat ascultându-l pe dr. Rahul Jandial, neurochirurg și neurobiolog, profesor asociat la City of Hope Cancer Center din Los Angeles. Prezent la București, la conferința Human is the New Normal, organizată de Societatea Omului Sănătos. medicul a descris felul în care gândurile recurente, fie ele pozitive sau negative, pot modela creierul, făcând dificilă spargerea anumitor structuri mentale. Și a descris felul în care se pot crea mici obiceiuri bune, care să ne schimbe viața pe termen lung.
100 de miliarde de neuroni, fiecare cu 10.000 de conexiuni, se găsesc în creierul uman, iar cantitatea de electricitate pe care o generează ar putea aprinde un bec slab, explică dr. Rahul Jandial. „Acele 100 de miliarde de neuroni, cu 10.000 de tentacule fiecare, se leagănă unul spre celălalt. Neuronii sunt celule lungi, nu sunt precum plăcile mici din ficat sau precum celulele inimii. Când un neuron trimite un curent electric, iar celălalt neuron așteaptă, nu se ating. Sunt precum iubiții, care sunt aproape pe cale să se sărute, dar nu o fac. Pulverizează substanțe chimice, dopamină, serotonină. Dacă iei antidepresive, ele funcționează în acea despicatură. Așadar, dacă avem 100 de miliarde de neuroni, cu câte 10.000 de tentacule fiecare, întinzându-se unul spre celălalt, dar niciodată atingându-se, și în fiecare sinapsă există milioane și milioane de substanțe chimice care sunt modulate, obținem acest sistem infinit de complex”, a explicat neurocercetătorul. Potrivit lui, gândul generează un proces de mielinizare dependentă de activitate, de depunere a unui strat izolator în jurul celulelor nervoase pentru o mai bună transmitere a impulsul electric.
„O gândire de un anumit fel va crea mai multe dintre acele gânduri învelind acel neuron. Dacă am lua un microscop, arată ca un hot dog, arată ca o izolație pe un fir. Este o structură fizică numită mielină. De aceea ți se spune să mănânci somon, care are Omega 3. Acea izolație este făcută din grăsimi Omega 3, grăsimi bune. Deci, a avea aceleași gânduri, bune sau rele este un circuit de alimentare continuă. Astfel, evenimentele și gândurile traumatice pot de fapt depune izolație în neuroni, făcând dificilă spargerea lor. Deci, mintea vine din creier, dar gândurile tale se pot întoarce și modelează creierul din care au apărut. Este uimitor, nu?”, arată Rahul Jandial.
Acest mod de funcționare a creierului, care ne ține captivi în tipare nefolositoare, ne ajută pe de altă parte să putem face schimbări pozitive în viața noastră, prin crearea unor obiceiuri bune.
„Noile obiceiuri sunt greu de format, dar odată ce le formați, e mai ușor. E ca și cum ai coborî un munte cu o anumită potecă pe unde merg schiorii, la început pentru a lua o altă cale, va fi nevoie de ceva efort. Dar dacă creezi o nouă rută, un obicei pozitiv, munca pe care o faci la început, nu va trebui susținută până la capăt. Crearea de noi obiceiuri, cu lățimea de bandă și puterea de voință pe care o avem, unul câte unul, adăugarea progresivă de obiceiuri, cred că este un lucru foarte puternic. Șapte schimbări, toate în ziua de Anul Nou: o să fac exercițiu fizic, o să fac asta, o să fiu Brad Pitt în Los Angeles… Asta nu se va întâmpla. Dar o schimbare la câteva luni și puțină mielinizare în acei neuroni care controlează schimbarea sau acel gând, cred că se poate întâmpla”, explică Rahul Jandial.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.