Concluzia din titlu îi aparține doctorului Rahul Jandial, specializat în neurochirugie și neurobiologie și vine după o analiză minuțioasă a peste 10.000 de vise. Pentru că visarea este una dintre cele mai profund neînțelese funcții ale creierului uman, Dr. Jandial a scris o carte despre acest subiect în care demonstrează cu argumente științifice că însăși supraviețuirea noastră ca specie a depins de vis.
În cartea sa "This Is Why You Dream: What Your Sleeping Brain Reveals About Your Waking Life", cercetătorul în neuroștiințe arată de ce și-au păstrat oamenii capacitatea de a visa de-a lungul mileniilor și cum putem acum să ne folosim de puterile visului, atât în timpul somnului, cât și în viața de veghe.
Dr. Rahul Jandial, profesor asociat la City of Hope Cancer Center din Los Angeles, a fost speaker la prima ediție a conferinței HINN (Human is the New Normal) organizată de Societatea Omului Sănătos. Într-un interviu pentru habits by Republica, neurocercetătorul vorbește despre creier, miturile legate de acest organ misterios și ce a aflat știința recent despre el.
Idei principale:
- Există un tipar al tipurilor de vise. Viața de veghe hrănește viața de visare.
- Toată lumea are propriile gânduri. Dar există unele vise care se întâmplă în toate culturile și în toate regiunile, iar noi le atribuim interpretări și semnificații diferite.
- Visul ne fortifică capacitatea de a ne regla emoțiile. El procesează și stochează amintiri, amplifică creativitatea și promovează învățarea. Visele pot chiar să prevadă viitoarele afecțiuni mentale și fizice.
- Am putea să ne petrecem literalmente o treime din viață visând cu ochii deschiși
- În multe privințe, creierul pe care îl avem azi nu este cel pe care îl vom avea mâine și asta ar trebui să îi inspire pe oameni.
- Dacă suferi și te lupți cu amintiri traumatice, oricare ar fi originea lor, e important să știi că remodelarea și așezarea lor într-un context emoțional mai puțin distructiv este posibilă.
- În ciuda numeroaselor traume cu care ne confruntăm sau care ne-au afectat, nu avem atât de multe cazuri de PTSD (stres post traumatic) raportate la nivel mondial. Ceva în creierul nostru, în mintea noastră, în modul în care este construit acest sistem este de fapt destul de bun la tratarea traumelor.
- Nu cred că multitasking-ul în sine este un lucru rău. Cred că este o abilitate unică pe care o putem cultiva.
"În multe privințe, creierul pe care îl aveți în această seară nu este creierul pe care îl veți avea dimineață. Și cred că asta ar trebui să inspire oamenii. Nici un triumf nu este pentru totdeauna și nici o tragedie nu este veșnică, pentru că suntem, într-un fel, noi în fiecare zi."
Rep: Ați întâlnit peste 10.000 de pacienți, ați deschis mii de cranii. Ce se poate spune cu certitudine despre creier?
Dr. Rahul Jandial: Știm multe despre inimă. Știm despre articulații. Abia acum începem să avem informațiile necesare pentru a cunoaște creierul și aflăm că nu există angrenaje, nu există cabluri sau rețele. Nu suntem programați de fapt într-un ecosistem pulsatil de neuroni, in creier avem, mai degrabă, o grădină electrică formată din meduze cu anumiți curenți electrici care se deplasează, numiți unde cerebrale.
Rep: Atunci de ce avem tendința de a rămâne blocați în obiceiuri?
Dr. Rahul Jandial: Există acest mit conform căruia folosim doar 20 % din creier. Nu, noi ne folosim fiecare colț al creierului. Dar, pentru a face un anumit lucru, este posibil să folosim doar 20 % din capacitatea creierului în acel moment. Creierul vrea să fie eficient în a face lucrurile până la capăt, fie că este vorba de legarea șiretului de la pantofi, fie că trebuie să ajungi la magazin sau să iei metroul. În acest fel, se creează tipare și obiceiuri pentru eficiență.
Atât obiceiurile rele, cât și cele bune tind să se perpetueze. Trecerea de la un obicei negativ la unul pozitiv necesită ceva energie. La fel ca în cazul în care există anumite caneluri pe un munte în care toată lumea schiază, este normal ca gândurile, tiparele și obiceiurile să se concentreze acolo.
Pentru a crea un nou obicei, la început, este nevoie de un efort destul de mare. Dar odată ce ai creat un nou canal de gândire, nu necesită întotdeauna același efort. Suntem o nouă persoană în fiecare zi, dar asta nu înseamnă că nu va trebui să depui un efort pentru a fi persoana care îți dorești să fii.
Rep: Lumea trece prin vremuri grele după o pandemie și cu două războaie în desfășurare. Cum ne afectează acest lucru? Și ce putem face pentru a face față?
Dr. Rahul Jandial: Nu am un răspuns pentru asta. Cred că este o întrebare foarte complexă. Am operat ani de zile, nu recent, dar am fost în Kiev mulți ani, am făcut operații acolo la un spital de copii.
Adaptarea pentru acele persoane care se află în război sau în mediul de război poate fi diferită de modul nostru de coping, cei care vedem totul la televizor sau pe telefon. Modul în care primim și procesăm traumele este un lucru personal. Sunt surprins plăcut că, în ciuda numeroaselor traume pe care le îndurăm sau care ne-au afectat, că nu avem mai multe cazuri de PTSD. Sindromul nu apare la 60 - 70 - 80 % dintre persoanele care au avut traume, traume mari, agresiuni, violență, suferință. Așa că sunt optimist că ceva, în creierul nostru, în mintea noastră, în modul în care este construit acest sistem, este de fapt destul de bun la tratarea traumelor.
Rep: Ne putem vindeca traumele în vis?
Dr. Rahul Jandial: Aceasta este o întrebare uriașă despre modul în care viața noastră din timpul zilei ne alimentează viața din vis. Da, experiențele traumatice ne alimentează viața din vis. În special pentru adulți acestea pot crea coșmaruri. Cred că aceste coșmaruri sunt un termometru psihologic pentru adulți. Ne putem vindeca traumele în vis? Nu sunt sigur. Cred că oricine care vorbește despre vise ar trebui să spună "nu sunt sigur, pentru că cine poate fi cu adevărat?" Dar cred că unii oameni au raportat că după ce visează lucruri dificile, cum ar fi divorțul, s-au descurcat mai, bine cu gestionarea ulterioară a procesului. Există acest concept că visele pot fi un terapeut nocturn care se ocupă de emoții așa cum putem face în timpul zilei.
Cred că visele au un scop pentru creierele noastre, pentru mințile noastre, pentru emoțiile noastre, pentru viețile noastre. Nu sunt un efect secundar. Nu sunt pasive. Sunt vibrante. Iar pe unii oameni visele îi ajută să facă față traumei.
Proiect susținut de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA – partener principal de obiceiuri sănătoase. Un demers educativ, menit să stimuleze mintea și corpul pacientului modern.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.