Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Școala românească e prea axată pe răspunsuri și a uitat să-i învețe pe elevi să pună întrebări”. Doi profesori valoroși vorbesc despre cum să nu te lași îngropat de sistemul de educație

Nicoleta și Emil Munteanu

În fiecare an, Gala Merito premiază unii dintre cei mai buni profesori din România. Între laureații din 2022 s-au aflat și doi soți pasionați de educație, care îi inspiră pe copii atât la orele de curs, cât și în afara lor. Nicoleta şi Emil Munteanu predau Limba şi Literatura Română la Colegiul Naţional Iaşi și au vorbit în emisiunea „În fața ta” de la Digi24 despre ce înseamnă să fii un profesor bun.

„Profesorul bun e acela care reușește să transforme elevul într-un partener autentic de dialog. Școala românească e prea axată pe răspunsuri și a uitat să îi învețe pe elevi să pună întrebări. Dacă un profesor nu are grijă de acest statut al interogației, cred că nu mai este un profesor bun și elevul caută în altă parte”, spune Emil Munteanu.

Nu e ușor să fii profesor bun în România, explică Nicoleta Munteanu. „Din păcate, cred că profesorii buni sunt din ce în ce mai puțini, pentru că e dificil să fii profesor bun într-un context în care statutul profesorului este destul de fragil, într-un context în care, deși vorbim foarte mult despre excelență, suntem departe de excelență, într-un sistem greoi, îmbătrânit și care se adaptează dificil sau aproape deloc provocărilor pe care le resimt adolescenții, dar pe care le resimțim cu toții.

Dincolo de vocație este vorba în primul rând de dorința de a face ceva pentru celălalt și de dorința de a nu-ți pierde pasiunea. Iar în momentul în care intri în sistemul de învățământ din România e ușor să le pierzi pe amândouă”, spune profesoara. Iar soțul ei a adăugat: „Eu cred că mai există profesori buni, dar sistemul are grijă să îi înfunde, să îi ascundă”.

Dincolo de orele de română pe care le predau în școală, cei doi soți au început cu elevii un proiect, ALECART, destinat elevilor de la două colegii din oraș. La ALECART, elevii citesc și prezintă cărți, discută cu scriitori contemporani, scriu cronici de la evenimente culturale și editează o revistă de atitudine culturală.

După ce îți dai gradele didactice sau îți dai un doctorat, mare lucru nu se mai întâmplă în viața unui profesor

„Atunci când te întâlnești cu elevii din fața ta trebuie să fii disponibil. Să ieși din postura de magistru și să dorești cu adevărat să faci ceva pentru ei. Și în momentul în care pleacă din școală să rămână în mod real cu ceva. ALECART-ul s-a născut dintr-un moment destul de tensionat. Era o revistă școlară în care elevii de la Colegiul unde preda Emil acum 15 ani au scris niște articole de opinie cu niște caricaturi sau niște imagini ale unor profesori care, bineînțeles că au considerat că aduc atingere statuii profesorului. 

A urmat o anchetă, s-a făcut foarte multă vâlvă. După ce s-a terminat ancheta elevii au zis: Să facem o revistă în care să ne exprimăm liber, să ne spunem opinia, să fie o revistă de atitudine culturală. În acel moment, și noi eram puțin în cumpănă. Știam că e ușor să te plafonezi în învățământ. După ce îți dai gradele didactice sau îți dai un doctorat, mare lucru nu se mai întâmplă în viața unui profesor, dacă nu te gândești să ai fabrică de meditații sau dacă nu te gândești să intri în sistemul de pregătire pentru olimpiade și atât. Ce putem face mai bine decât să încercăm să le punem elevilor la dispoziție ceea ce ne-a salvat pe noi? Întâlniri cu scriitori, întâlniri cu cărți foarte bune. Am văzut că au rezonat extraordinar. Ceea ce am făcut noi la ALECART trebuie să aibă la bază reala disponibilitate a profesorului. Timp care nu este timp sacrificat și este timp câștigat”, a povestit profesoara, după ce a fost întrebată cum poate fi replicat modelul lor și de către alți profesori,

„Cred că este foarte important să le dăm elevilor încrede. Așa poate fi multiplicat acest model”, a completat Emil Munteanu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult