Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Școala românească e prea axată pe răspunsuri și a uitat să-i învețe pe elevi să pună întrebări”. Doi profesori valoroși vorbesc despre cum să nu te lași îngropat de sistemul de educație

Nicoleta și Emil Munteanu

În fiecare an, Gala Merito premiază unii dintre cei mai buni profesori din România. Între laureații din 2022 s-au aflat și doi soți pasionați de educație, care îi inspiră pe copii atât la orele de curs, cât și în afara lor. Nicoleta şi Emil Munteanu predau Limba şi Literatura Română la Colegiul Naţional Iaşi și au vorbit în emisiunea „În fața ta” de la Digi24 despre ce înseamnă să fii un profesor bun.

„Profesorul bun e acela care reușește să transforme elevul într-un partener autentic de dialog. Școala românească e prea axată pe răspunsuri și a uitat să îi învețe pe elevi să pună întrebări. Dacă un profesor nu are grijă de acest statut al interogației, cred că nu mai este un profesor bun și elevul caută în altă parte”, spune Emil Munteanu.

Nu e ușor să fii profesor bun în România, explică Nicoleta Munteanu. „Din păcate, cred că profesorii buni sunt din ce în ce mai puțini, pentru că e dificil să fii profesor bun într-un context în care statutul profesorului este destul de fragil, într-un context în care, deși vorbim foarte mult despre excelență, suntem departe de excelență, într-un sistem greoi, îmbătrânit și care se adaptează dificil sau aproape deloc provocărilor pe care le resimt adolescenții, dar pe care le resimțim cu toții.

Dincolo de vocație este vorba în primul rând de dorința de a face ceva pentru celălalt și de dorința de a nu-ți pierde pasiunea. Iar în momentul în care intri în sistemul de învățământ din România e ușor să le pierzi pe amândouă”, spune profesoara. Iar soțul ei a adăugat: „Eu cred că mai există profesori buni, dar sistemul are grijă să îi înfunde, să îi ascundă”.

Dincolo de orele de română pe care le predau în școală, cei doi soți au început cu elevii un proiect, ALECART, destinat elevilor de la două colegii din oraș. La ALECART, elevii citesc și prezintă cărți, discută cu scriitori contemporani, scriu cronici de la evenimente culturale și editează o revistă de atitudine culturală.

După ce îți dai gradele didactice sau îți dai un doctorat, mare lucru nu se mai întâmplă în viața unui profesor

„Atunci când te întâlnești cu elevii din fața ta trebuie să fii disponibil. Să ieși din postura de magistru și să dorești cu adevărat să faci ceva pentru ei. Și în momentul în care pleacă din școală să rămână în mod real cu ceva. ALECART-ul s-a născut dintr-un moment destul de tensionat. Era o revistă școlară în care elevii de la Colegiul unde preda Emil acum 15 ani au scris niște articole de opinie cu niște caricaturi sau niște imagini ale unor profesori care, bineînțeles că au considerat că aduc atingere statuii profesorului. 

A urmat o anchetă, s-a făcut foarte multă vâlvă. După ce s-a terminat ancheta elevii au zis: Să facem o revistă în care să ne exprimăm liber, să ne spunem opinia, să fie o revistă de atitudine culturală. În acel moment, și noi eram puțin în cumpănă. Știam că e ușor să te plafonezi în învățământ. După ce îți dai gradele didactice sau îți dai un doctorat, mare lucru nu se mai întâmplă în viața unui profesor, dacă nu te gândești să ai fabrică de meditații sau dacă nu te gândești să intri în sistemul de pregătire pentru olimpiade și atât. Ce putem face mai bine decât să încercăm să le punem elevilor la dispoziție ceea ce ne-a salvat pe noi? Întâlniri cu scriitori, întâlniri cu cărți foarte bune. Am văzut că au rezonat extraordinar. Ceea ce am făcut noi la ALECART trebuie să aibă la bază reala disponibilitate a profesorului. Timp care nu este timp sacrificat și este timp câștigat”, a povestit profesoara, după ce a fost întrebată cum poate fi replicat modelul lor și de către alți profesori,

„Cred că este foarte important să le dăm elevilor încrede. Așa poate fi multiplicat acest model”, a completat Emil Munteanu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult