Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Școala românească e prea axată pe răspunsuri și a uitat să-i învețe pe elevi să pună întrebări”. Doi profesori valoroși vorbesc despre cum să nu te lași îngropat de sistemul de educație

Nicoleta și Emil Munteanu

În fiecare an, Gala Merito premiază unii dintre cei mai buni profesori din România. Între laureații din 2022 s-au aflat și doi soți pasionați de educație, care îi inspiră pe copii atât la orele de curs, cât și în afara lor. Nicoleta şi Emil Munteanu predau Limba şi Literatura Română la Colegiul Naţional Iaşi și au vorbit în emisiunea „În fața ta” de la Digi24 despre ce înseamnă să fii un profesor bun.

„Profesorul bun e acela care reușește să transforme elevul într-un partener autentic de dialog. Școala românească e prea axată pe răspunsuri și a uitat să îi învețe pe elevi să pună întrebări. Dacă un profesor nu are grijă de acest statut al interogației, cred că nu mai este un profesor bun și elevul caută în altă parte”, spune Emil Munteanu.

Nu e ușor să fii profesor bun în România, explică Nicoleta Munteanu. „Din păcate, cred că profesorii buni sunt din ce în ce mai puțini, pentru că e dificil să fii profesor bun într-un context în care statutul profesorului este destul de fragil, într-un context în care, deși vorbim foarte mult despre excelență, suntem departe de excelență, într-un sistem greoi, îmbătrânit și care se adaptează dificil sau aproape deloc provocărilor pe care le resimt adolescenții, dar pe care le resimțim cu toții.

Dincolo de vocație este vorba în primul rând de dorința de a face ceva pentru celălalt și de dorința de a nu-ți pierde pasiunea. Iar în momentul în care intri în sistemul de învățământ din România e ușor să le pierzi pe amândouă”, spune profesoara. Iar soțul ei a adăugat: „Eu cred că mai există profesori buni, dar sistemul are grijă să îi înfunde, să îi ascundă”.

Dincolo de orele de română pe care le predau în școală, cei doi soți au început cu elevii un proiect, ALECART, destinat elevilor de la două colegii din oraș. La ALECART, elevii citesc și prezintă cărți, discută cu scriitori contemporani, scriu cronici de la evenimente culturale și editează o revistă de atitudine culturală.

După ce îți dai gradele didactice sau îți dai un doctorat, mare lucru nu se mai întâmplă în viața unui profesor

„Atunci când te întâlnești cu elevii din fața ta trebuie să fii disponibil. Să ieși din postura de magistru și să dorești cu adevărat să faci ceva pentru ei. Și în momentul în care pleacă din școală să rămână în mod real cu ceva. ALECART-ul s-a născut dintr-un moment destul de tensionat. Era o revistă școlară în care elevii de la Colegiul unde preda Emil acum 15 ani au scris niște articole de opinie cu niște caricaturi sau niște imagini ale unor profesori care, bineînțeles că au considerat că aduc atingere statuii profesorului. 

A urmat o anchetă, s-a făcut foarte multă vâlvă. După ce s-a terminat ancheta elevii au zis: Să facem o revistă în care să ne exprimăm liber, să ne spunem opinia, să fie o revistă de atitudine culturală. În acel moment, și noi eram puțin în cumpănă. Știam că e ușor să te plafonezi în învățământ. După ce îți dai gradele didactice sau îți dai un doctorat, mare lucru nu se mai întâmplă în viața unui profesor, dacă nu te gândești să ai fabrică de meditații sau dacă nu te gândești să intri în sistemul de pregătire pentru olimpiade și atât. Ce putem face mai bine decât să încercăm să le punem elevilor la dispoziție ceea ce ne-a salvat pe noi? Întâlniri cu scriitori, întâlniri cu cărți foarte bune. Am văzut că au rezonat extraordinar. Ceea ce am făcut noi la ALECART trebuie să aibă la bază reala disponibilitate a profesorului. Timp care nu este timp sacrificat și este timp câștigat”, a povestit profesoara, după ce a fost întrebată cum poate fi replicat modelul lor și de către alți profesori,

„Cred că este foarte important să le dăm elevilor încrede. Așa poate fi multiplicat acest model”, a completat Emil Munteanu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

CT Popescu

Vă simțiți bine, da? Friptura de miel, stufatul, drobul v-au mers la casa sufletului. Deși, aici, înainte de desfătarea gurii pline, e vorba de păstrarea unui statut social și ontologic: și pentru un creștin sărac, a nu avea de Paști o masă bogată, cu bucate „tradiționale”, înseamnă nu numai sărăcie, dar și că încetează să mai fie om, devine un paria. Aceeași idee ca în cazul celor două „fete” care discută despre o a treia: „Auzi, dragă, aia a ajuns să bea apă de la ghivetă!...”.

Citește mai mult

Madeira / sursa foto: arhiva personala

După ce timp de 5 ani am venit în Madeira de 4-5 ori pe an, dar practic tot turiști, doar că nu trebuia să plătim cazarea, abia la începutul lui martie 2026 ne-am luat bilet doar dus și, când am coborât din avion pe aeroportul Cristiano Ronaldo, mi-am simțit împlinit visul de a deveni emigrant. În sfârșit am emigrat - și nu oriunde, ci în insula care, pe bună dreptate, este numită și Paradisul Atlantic și în care foarte multe străzi și locuri au în denumirea lor și cuvântul Paraiso.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Mircea Lucescu poate fi considerat cel mai mare antrenor român, dar, vorbind strict de cifre și performanțe, unii spun că nu se ridică la nivelul marilor antrenori ai lumii. Într-adevăr, și pe mine m-a surprins anvergura imaginii europene a lui Lucescu la moartea sa.

Citește mai mult

Trump și iepurașul / sursa foto: Profimedia

Invitați în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Vasile Bănescu, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, și Francisc Doboș, fostul purtător de cuvânt al Arhidiecezei Romano-Catolice de București, au vorbit despre soarta omenirii, în contextul liderilor mondiali actuali.

Citește mai mult