Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Scrumierele, farfuriile, ceștile de cafea aveau microfoane. Venea securistul, îți spunea: du-te, te rog, la masa 43, du asta de mâncare și mi-aduci mie farfuria, după ce a terminat”. Cum arăta colaborarea cu Securitatea într-un restaurant de lux, povestită peste 4 decenii de Petrișor Tănase

Petrisor Tanase

foto captură digi24

Scrumiere și farfurii cu microfon. În anii ’80, în marile restaurante și hoteluri din România nu doar mâncarea era atent pregătită, ci și supravegherea oaspeților, mai ales a cetățenilor străini. Petrișor Tănase, prezentator de emisiuni culinare, atunci un tânăr angajat în sistemul hotelier de lux, a povestit la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, cum se punea la masă... și o farfurie cu microfon.

„Erau și scrumiere și farfurii în care trebuia să pui mâncarea și să fie duse la masă. Scrumiere, farfurii, ceștile de cafea aveau microfoane. Nu toate. Unele speciale. Fiecare unitate în acea perioadă – mă refer la restaurante - avea însemnele sale. Restaurantul Berlin avea însemnele pe farfurie și pe ceștile de cafea. Dar toate restaurantele aveau așa ceva. Iar Securitatea din acea perioadă avea și ceștile și farfuriile respective. Și venea securistul, îți spunea - pune în farfuria asta, dar trimite la un ospătar pe care îl știi. Fiecare ospătar avea raionul  său. Îl știai pe ospătarul X: du-te, te rog, la masa 43, du asta de mâncare și mi-aduci mie farfuria, după ce a terminat”, a relatat Petrișor Tănase în emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, oferind o imagine concretă a modului în care funcționa colaborarea discretă dintre personalul de servire și Securitate în restaurantele de elită din România comunistă.

Obiectele – aparent banale – aveau roluri bine stabilite: Ceștile de cafea, scrumierele sau farfuriile aveau microfoane montate discret, în special pe fundul lor – „trei găuri mici”, abia vizibile cu ochiul liber. Nu toate mesele erau monitorizate, doar cele cu „interes special”. Și da, se întâmpla și la mese unde erau români, nu doar străini, a confirmat cunoscutul prezentator.

Tănase a vorbit despre un sistem în care toți cei din „comerțul cu servire” știau ce se întâmplă, dar nu aveau opțiuni reale: „Prin contractul tău de muncă erai obligat să ajuți organele de stat în anumite acțiuni ale acestora”. Era considerat „un act de patriotism.”

„Și la hotelul București se întâmpla asta. Iar securistul venea unde lucram, la snack bar, în față. Aveam un mic oficiu. El, ca să nu-l vadă lumea, trebuia să se lase, că era barul... Se ducea în spate, dădea din geantă farfuriile sau ceașca de cafea. Trebuia să ai tot, pentru că nu știai ce comandă respectivul client. Numai paharele nu aveau microfon. (Deci asta nu este o legendă. Toată lumea știa lucrul ăsta.) Toți din comerț știm asta”, a spus Petrișor Tănase.

Deși colaborarea cu Securitatea era prezentă în România anilor 80 în fiecare unitate de alimentație publică importantă, Petrișor Tănase spune că, în practică, nu toți angajații acceptau să se implice în acest mecanism. Unii ospătari refuzau să ducă scrumierele sau farfuriile „speciale”, iar alții nu erau considerați de încredere și nu erau implicați în aceste operațiuni.

„Erau ospătari care nu duceau. Sau nu aveai încredere în ei”, a spus cunoscutul bucătar.

El a adăugat că, în ciuda zvonurilor din epocă, nu toți cei care lucrau în marile hoteluri erau membri de partid sau colaboratori ai Securității. „Când am plecat în Germania, nici membru de partid nu eram. Și nu eram nici colaborator”, a precizat Petrișor Tănase.

În fiecare restaurant sau hotel mare exista un ofițer de securitate responsabil de supravegherea clienților, dar persoanele implicate în înregistrările efective se schimbau frecvent. „Depindea cine îl urmărea. Era un personaj care făcea înregistrările. Și acel personaj putea să fie într-o zi unul, într-o zi altul”, a explicat Tănase.

Emisiunea În fața ta, de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult