Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Scrumierele, farfuriile, ceștile de cafea aveau microfoane. Venea securistul, îți spunea: du-te, te rog, la masa 43, du asta de mâncare și mi-aduci mie farfuria, după ce a terminat”. Cum arăta colaborarea cu Securitatea într-un restaurant de lux, povestită peste 4 decenii de Petrișor Tănase

Petrisor Tanase

foto captură digi24

Scrumiere și farfurii cu microfon. În anii ’80, în marile restaurante și hoteluri din România nu doar mâncarea era atent pregătită, ci și supravegherea oaspeților, mai ales a cetățenilor străini. Petrișor Tănase, prezentator de emisiuni culinare, atunci un tânăr angajat în sistemul hotelier de lux, a povestit la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, cum se punea la masă... și o farfurie cu microfon.

„Erau și scrumiere și farfurii în care trebuia să pui mâncarea și să fie duse la masă. Scrumiere, farfurii, ceștile de cafea aveau microfoane. Nu toate. Unele speciale. Fiecare unitate în acea perioadă – mă refer la restaurante - avea însemnele sale. Restaurantul Berlin avea însemnele pe farfurie și pe ceștile de cafea. Dar toate restaurantele aveau așa ceva. Iar Securitatea din acea perioadă avea și ceștile și farfuriile respective. Și venea securistul, îți spunea - pune în farfuria asta, dar trimite la un ospătar pe care îl știi. Fiecare ospătar avea raionul  său. Îl știai pe ospătarul X: du-te, te rog, la masa 43, du asta de mâncare și mi-aduci mie farfuria, după ce a terminat”, a relatat Petrișor Tănase în emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, oferind o imagine concretă a modului în care funcționa colaborarea discretă dintre personalul de servire și Securitate în restaurantele de elită din România comunistă.

Obiectele – aparent banale – aveau roluri bine stabilite: Ceștile de cafea, scrumierele sau farfuriile aveau microfoane montate discret, în special pe fundul lor – „trei găuri mici”, abia vizibile cu ochiul liber. Nu toate mesele erau monitorizate, doar cele cu „interes special”. Și da, se întâmpla și la mese unde erau români, nu doar străini, a confirmat cunoscutul prezentator.

Tănase a vorbit despre un sistem în care toți cei din „comerțul cu servire” știau ce se întâmplă, dar nu aveau opțiuni reale: „Prin contractul tău de muncă erai obligat să ajuți organele de stat în anumite acțiuni ale acestora”. Era considerat „un act de patriotism.”

„Și la hotelul București se întâmpla asta. Iar securistul venea unde lucram, la snack bar, în față. Aveam un mic oficiu. El, ca să nu-l vadă lumea, trebuia să se lase, că era barul... Se ducea în spate, dădea din geantă farfuriile sau ceașca de cafea. Trebuia să ai tot, pentru că nu știai ce comandă respectivul client. Numai paharele nu aveau microfon. (Deci asta nu este o legendă. Toată lumea știa lucrul ăsta.) Toți din comerț știm asta”, a spus Petrișor Tănase.

Deși colaborarea cu Securitatea era prezentă în România anilor 80 în fiecare unitate de alimentație publică importantă, Petrișor Tănase spune că, în practică, nu toți angajații acceptau să se implice în acest mecanism. Unii ospătari refuzau să ducă scrumierele sau farfuriile „speciale”, iar alții nu erau considerați de încredere și nu erau implicați în aceste operațiuni.

„Erau ospătari care nu duceau. Sau nu aveai încredere în ei”, a spus cunoscutul bucătar.

El a adăugat că, în ciuda zvonurilor din epocă, nu toți cei care lucrau în marile hoteluri erau membri de partid sau colaboratori ai Securității. „Când am plecat în Germania, nici membru de partid nu eram. Și nu eram nici colaborator”, a precizat Petrișor Tănase.

În fiecare restaurant sau hotel mare exista un ofițer de securitate responsabil de supravegherea clienților, dar persoanele implicate în înregistrările efective se schimbau frecvent. „Depindea cine îl urmărea. Era un personaj care făcea înregistrările. Și acel personaj putea să fie într-o zi unul, într-o zi altul”, a explicat Tănase.

Emisiunea În fața ta, de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult