Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Semnează, unde vrei să te duci, pe Lună? E Real Madrid!” Cum a refuzat Gică Popescu, în 1990, un contract cu celebrul club de fotbal

Gica Popescu - Flaviu Buboi/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Foto: Flaviu Buboi/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Gică Popescu, legendă a fotbalului românesc, a povestit la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 cum a refuzat un contract cu Real Madrid, în vara anului 1990, pentru că, la acea dată, nu cunoștea dimensiunea adevărată a puternicului club.

„Îmi aduc aminte că la mondialul din 90 am avut contractul cu Real Madrid timp de două zile la mine pe noptieră, cei de la Real Madrid așteptând ca eu să îl semnez. De ce nu am semnat? Toată lumea mă întreba. Bă, dar e Real Madrid! Era colegul meu de cameră, Săndoi, îmi lua mâna și spunea: Semnează, unde vrei să te duci, pe Lună? E Real Madrid. Dar eu nu aveam dimensiunea lui Real Madrid, dimensiunea adevărată a clubului. Ce informație ajungea la noi, înainte de 89, să știm despre Real Madrid? Doar așa, sporadic, în cele 6 luni, din decembrie 89 până în vară, când am mers la campionatul mondial, în alea șase luni, ne-am mai lovit de nume din acestea sonore. Deci eu în 89 nu aveam dimensiunea lui Real Madrid”, a spus Gică Popescu.

„Au venit cei de la Real Madrid la mine și am stabilit o dată ulterioară să ne vedem să mergem mai departe cu negocierile. Și m-am dus la Gică (Gică Hagi -n.n.). Am zis: Bă, dar tu ce ai cerut, că uite, eu am cerut asta, am cerut atâtea bilete de avion - vă dați seama, ceream bilete de avion (zâmbește) pe care mi le puteam plăti singur, dar ni se părea că luam ceva în plus, în loc să ne uităm la partea financiară, să ne cumpărăm biletele de avion. Deci, la nivelul acela de necunoaștere eram și aveam senzația că toată lumea vrea să ne fure. Pentru că la mondialul din Italia, la noi, în cantonamentul echipei naționale, era ca la târg: veneau impresari, plecau impresari, sunau la recepția hotelului, stăteam la coadă toți jucătorii, că era un singur telefon. Era o situație așa de haotică, generată de acest interes al impresarilor de a intra în contact cu noi și a ne transfera la echipe din vest", a continuat Gică Popescu, invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24. 

Contractul de la Real Madrid, pe care Gică Popescu a refuzat să îl semneze în vara anului 1990, prevedea o sumă de 500.000 dolari. „Erau bani mulți atunci. Nu știu dacă am refuzat neapărat suma, eu eram supărat cu biletele de avion, nu cu suma din contract (râde).

Deci când te duci la Real Madrid, semnezi cu ochii închiși, pentru că la Real Madrid, Barcelona, nu te duci pentru bani, te duci pentru emblema de pe piept și pentru ce reprezintă aceste echipe în lumea asta fotbalistică. După aceea, de acolo, când pleci, pleci și faci bani mulți”, spune Gică Popescu.

În cele din urmă, fostul mare internațional, care a avut atunci oferte și de la alte cluburi puternice, precum Liverpool sau Juventus, a ajuns atunci la PSV Eindhoven, apoi la Tottenham și ulterior la FC Barcelona.

Emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult