Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Cum explici unor tineri cine a fost Gheorghe Hagi

G Hagi - FB

Foto Facebook Gheorghe Hagi 

E greu de explicat unui tânăr al vremurilor noastre de ce Gheorghe Hagi a fost important pentru cei care s-au născut în comunism. Dar totuși trebuie încercat. Pentru un copil al anilor 90, strivit de comunismul transformat în securism sălbatic, într-un context social în care succesul era o loterie îndepărtată și familiile simple purtau cu ele stigma nesiguranței și sărăciei, orice model real lumina ca o stea.

Iar Hagi a fost un astfel de model, un model care comunică cu lumea civilizată prin intermediul unui joc. Iar acest model a fost parte din educația multor români, care s-au retras în această lume în care un român făcea lucruri miraculoase în fața lumii întregi. În fiecare dribling, în fiecare pasă, în fiecare gol exista o educație, o promisiune pentru milioanele de copii ai tranziției: „și eu pot să fiu special”, într-o societate care își construia cu migala stârvul corupției care avea să înghită vieți cu nemiluita timp de 30 de ani.

Iar Hagi nu s-a limitat la driblinguri, pase și goluri. În ciuda imaginii pe care mulți naivi au întreținut-o, principala calitate a jucătorului Hagi a fost inteligența. Fiecare pasă avea un rost, fiecare dribling avea o strategie în spate, un sens. Când a fost presat de adversari cu Columbia, aproape de careul de șase metri, Hagi nu a aruncat mingea bezmetic. A rămas calm și a driblat în interiorul careului propriu, îndepărtând pericolul și punând bazele unei noi acțiuni de atac. Fiecare astfel de decizie era un microcosmos de obiective și tactici inteligente, exact ce nu a făcut societatea românească a lucrului „las-o că merge și așa”.

Foto Inquam Photos

Această inteligență, vecină cu vizionarismul, i-a permis lui Hagi, în celebra scenetă cu jurnaliștii, să anticipeze dezastrul din România. Deși a fost luat în derâdere când a exclamat că „trebuie să ne faceți statuie” și că „se va duce fotbalul românesc, se duce, vă spun…”. Aceleași instincte, care îi permiteau să radiografieze un teren întreg și să ia cele mai bune decizii, i-au permis să vadă ce nimeni nu îndrăznea să vadă: declinul unei societăți ieșite din comunism, dar prădată de animale politice până la măduvă; iar fotbalul, ca multe alte domenii, s-a dus, și dus a fost. Echipele noastre de club au devenit glume ale unor „antreprenori” fără scrupule, iar echipa națională a căzut încet în anonimatul mondial.

Dar Hagi a continuat. Singur, a format o Academie, singura care a mai dat țării jucători de fotbal demni de acest nume. S-a retras acolo în lumea lui, unde știe ce face, fără să uite din când în când discursurile-revoltă. Luate însă la mișto de mulți, din prostie și ignoranță.

Iar astăzi s-a așezat cuminte, alături de alte legende ale fotbalului, într-un colț de stadion, trimis de noile animale politice ale interminabilei noastre tranziții, într-o ordine nefirească a lucrurilor.

În timp ce la lojă, în văzul camerelor se lăfăiau fără rușine adevărații anonimi ai României, exponenții nesimțirii și lipsei de rușine, reprezentanții clasei care a distrus societatea lent, dar sigur, cei care l-au făcut pe Hagi să exclame că „totul se va duce”. Fără realizări de niciun fel, altele decât luptele de culise purulente și fetide, acești politicieni și-au permis această insultă pentru că pot.

Ei nu-l insultă însă pe Hagi, care acceptă cu grația și bunul simț cunoscut să privească un meci și din peluză.

Ei ne insultă pe noi. Cei care am trăit cu speranță că poate Hagi nu va avea dreptate. Că poate vom trăi într-o țară în care vechii politicieni vor fi înlocuiți cu bun simțul și schimbarea reală a noilor. Dar ne-au dovedit că totul e o iluzie. Că își exprimă puterea și nesimțirea pentru că pot. Că nu le pasă de consecințe și idealuri. De sus, de acolo, din Loja lor mizerabilă, scuipă pe noi toți.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Din pacate asa este. Un articol superb!
    • Like 0
  • otheh check icon
    Foarte misto articolul ! De acord cu tine, de la primul pana la ultimul cuvant.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult