Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Stați acasă!” nu mai e suficient pentru scenariul care ne așteaptă în săptămânile viitoare

Armată la Unirii

Foto: MoiraM/ Alamy/ Profimedia

Ne confruntăm cu teama de Covid. Am discutat într-un articol anterior despre teama de moarte și teama de necunoscut, două componente evidente ale actualei situații.

Dar mai avem o problemă și, foarte posibil, o problemă chiar mai mare: lipsa de încredere în cel de lângă noi.

Acest aspect este adânc înrădăcinat în trecutul românilor, în special din cauza perioadei în care nu puteai avea încredere în nimeni. Riscurile mari i-au determinat pe oameni să fie precauți legat de ce fac, de cum și cu cine vorbesc.

Peste asta vine tendința noastră de a păcăli, de a încalcă regulile. Mica „șmechereală” a rămas și, foarte probabil, va rămâne mult timp întipărită comportamentelor cotidiene.

Acest lucru se manifestă în viața noastră personală, dar poate fi observat foarte ușor în zona profesională. Neîncrederea în coleg, angajator, angajat, partener, client, furnizor etc încetinește progresul și ne împinge spre decizii care mai de care mai ciudate. 

Sigur, există și motivații destul de serioase. Istoria, poveștile, legendele urbane sau chiar experiențele negative proprii ne determină să fim precauți de ce facem sau spunem. Evident, nu ne oprim aici. Suntem extrem de atenți la ce fac și spun cei din jurul nostru, pornind de cele mai multe ori de la ideea că „vom fi păcăliți”.

Teoretic, această problemă are nevoie de timp pentru a fi rezolvată. Doar că acum nu avem...

Problema aceasta se manifestă cel mai acut în relația dintre cetățeni și instituțiile statului, indiferent de natura lor. Pe scurt, oamenii nu au încredere în nimic ce „ține de stat”.

Întâmplările trecute au demonstrat că mai avem multe de îmbunătățit. Din păcate, rezultatele pozitive sunt puține și au, în general, un impact mult mai mic în rândul societății.

Sigur, pe de o parte, oamenii au așteptări majore de la autorități. Pe de altă parte, autoritățile nu au încredere în oameni. Și aici avem un blocaj. Acest blocaj poate fi gestionat în timp, doar că timp nu avem acum.

Am discutat cu o mulțime de persoane care erau convinse că autoritățile nu sunt în stare să gestioneze această criză, deși au fost implementate multe lucruri bune. Cu toate acestea, suntem convinși că cifrele nu sunt reale, suntem convinși că vom ajunge în colaps și că nu vom reuși să depășim această criză.

Un alt exemplu de unde putem observa lipsa evidentă de încredere este reacția mediului antreprenorial. Toată lumea așteaptă măsuri de la guvern, critică măsurile luate, unii propun ceva timid, dar totul pare un „război” din care putem conchide că „Guvernul ne vrea răul”. Prea puține soluții, prea puțină unitate.

În mod evident, guvernul poate face mai multe, a luat decizii bune și decizii mai puțin bune.

Dar nu ajutăm dacă ne poziționăm în „război” cu actualii guvernanți.

Acum, poate mai mult decât oricând, avem nevoie să rămânem împreună și să găsim soluții împreună, ca o echipă. Acest lucru este extrem de dificil intr-o societate unde cuvântul „echipă”, deși folosit continuu, reprezintă o problemă majoră. Dar situațiile de criză necesită și abordări speciale.

Astfel, măcar până la finalizarea crizei, războiul cu mediul politic ar trebui oprit. Măcar din perspectivă mediatică. Este cazul să strângem rândurile pentru a depăși acest moment cu daune cât mai mici.

Pe de altă parte, rolul guvernului este extrem de important aici. Dintr-o perspectivă de comunicare strategică, guvernul a ales să ne motiveze să rămânem în case. Ce nu a făcut însă a fost să încerce să rezolve această problemă: neîncrederea oamenilor în instituțiile statului. 

Mi-ar fi plăcut să văd mai multe mesaje și acțiuni în acest sens, toate încadrate într-o clară strategie.

De ce este important? Pentru că ai nevoie de susținere publică pentru a depăși criza, dar și pentru a reporni ulterior economia.

Înțeleg că este important să stăm în casă, dar este o mare diferență între a sta în casă depresiv și a sta în casă liniștit că acolo cineva are grijă de noi.

Guvernul are obligația de a îmbunătăți relația dintre autorități și societate. Într-un stat puternic, oamenii au încredere în autorități, iar autoritățile au încredere în oameni. Jocul de-a șoarecele și pisica este mai degrabă specific altor tipuri de state. Dar, odată intrați în democrație, încrederea dintre aceste categorii trebuie îmbunătățită și menținută la un nivel cât se poate de ridicat.

Într-o situație de criză, cu atât mai mult. Modul în care liderii unui guvern comunică va fi definitoriu pentru rezolvarea cu succes a crizei și gestionarea relației cu cetățenii. Da, acei cetățeni de care vei avea nevoie ulterior. Pentru voturi, pentru bani, pentru dezvoltarea statului....

„Stați acasă” nu este suficient și mă aștept ca în curând să văd „Stați acasă! Lucrăm pentru voi”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nelu M. check icon
    Azi am avut o mostră de cum lucrează statul pentru noi.
    Aveam de dus o documentație pentru pensie, care să fie apoi procesată online (am visat că se poate lucra on line. problema mea)
    Surpriza nu a fost prea mare.
    Pentru a nu contacta personalul (cred că măsuri de tip sas, care să separe contact direct se pot implementa cu costuri mici oriunde) am fost trimis să lucre și eu off line via Poșta Română (de parcă aici nu lucrează tot aoameni ci roboți).
    Oricum la CNPP mai durează pănă vom avea ONLINE

    Așa că ... asta e.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult