Sari la continut

De patru ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește patru ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

„Sunt cam tari, nu vi le-aș recomanda. Eu n-am fumat niciodată din astea, Jin Ling”. Câștigurile și riscurile vânzătorului în Rețeaua Underground

Șapte, opt lei pachetul de Jin Ling sau Marble. Un Kent sau un Rothmans îl iei cu 10 lei. Ţigările de contrabandă se vând ca pâinea caldă în majoritatea piețelor din țară. Profiturile vânzătorilor ambulanți sunt estimate la 60- 90 de milioane de euro anual, adică 10-15% din piața neagră a țigărilor.

„Pentru dvs vreți țigările?” Omul înalt, uscățiv, ars de soare, îmi întinde cu un zâmbet știrb, un pachet „din alea roșii” pe care scrie Marble. „Dar să știți că sunt cam tari. Nu vi le recomand. Și au un miros…! Fumezi una din asta în casă…păi te duci apoi”, zâmbește el, dezvelindu-și gingiile. Este unul dintre cei 7-8 care își fac veacul în centrul Sighetului Marmației, lângă piață, vâzând țigări de contrabandă. „Țigări-țigări, am țigăăăări”. Azi ei le dau cu 6-7 lei pachetul. Sâmbăta trecută le vindeau cu 8 lei.

Mă arăt interesată. „Șapte lei. Se vede după accent că nu sunteți de aici. Sunt tari astea, au gust rău. Mai bine luați Kent. Sau Rothmans. Am cu 10 lei. E din ăla bun, nu ca astea”, zice uitându-se la pachetul pe care mi-l întinsese. Eu fumez de la 15 ani, dar pe astea nu vi le recomand. Nu am fumat niciodată din astea, Jin Ling”, insistă uscățivul. 

Peste stradă, o bătrânică rumenă în obraji și cu un accent ucrainean mă îmbie cu Kent. 8 lei pachetul. „Sunt aduse din Ucraina, cu pașaportul, câte două pachete pe zi, totul legal”, mă asigură.

La câțiva metri, e parcată o mașină a poliției locale. O mașină a jandarmeriei patrulează în zonă.

Poliția locală face și ea ce poate.

„Poliția locală acționează în baza legii 12/1990 (privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite), republicată. Dacă prindem pe unul în piață cu 2-3 pachete, este comerț ambulant neautorizat care se pedepsește cu amendă între 500 și 5.000 de lei, iar marfa este confiscată. Dacă prindem pe cineva cu 2-3 cartușe de țigări îl amendăm în baza legii 12/1990 și după aceea sesizăm poliția națională. Infractiunea de contrabandă nu intră în competența noastră”, îmi explică un polițist local.

Oferta de țigări de contrabandă din piețe este variată: Jin Ling, Marble, Winston, Super Sunday, OK, Hilton, Corsair, ,,Viceroy’’, Malibu, Rothmans, Kent. Prețurile pe piața neagră variază între 6 și 10 lei.

Vânzătorii ambulanți nu au la ei mai mult de câteva pachete de țigări, pentru a nu risca la un control inopinat din partea poliției. În caz că un client vrea un cartuș, omul nostru se duce și se aprovizionează de undeva din apropiere, dintr-un portbagaj de mașină sau dintr-o locuință din zonă.

 Cât din tortul contrabandei câștigă vânzătorii ambulanți de țigări

Vânzătorii ambulanți de țigări din piețe sunt ultima verigă a rețelelor de contrabandă. Din tortul contrabandei, lor le revine, alături de alți intermediari - precum depozitarii, „supraveghetorii” - o felie de 10-15%, adică 60-90 de milioane de euro anual, potrivit unor estimări făcute de polițiști de frontieră care s-au ocupat de destructurarea mai multor rețele de contrabandiști. Vă spuneam în primul episod din Rețeaua Underground că șefii rețelelor de contrabandă cu țigări își iau partea leului. Circa 300 de milioane de euro (jumătate din cât înseamnă piața neagră a țigărilor) se opresc la capii de rețea. Cam 15-20 la sută din bani se duc la cărăuși, așa cum arătam în al doilea episod. Adică 90-120 de milioane de euro.

Cum sunt aprovizionați vânzătorii

În Iași și Neamț, la începutul acestui an, un grup de persoane a început să întroducă în țară, în mod ilegal, cantități mari de țigarete care ulterior erau comercializate pe piața neagră din România.

Unul dintre liderii grupului infracţional avea ca atribuţii contrafacerea ţigaretelor în fabrici clandestine. Țigările erau introduse ilegal din Republica Moldova şi Ucraina, iar ulterior erau comercializate către alţi intermediari.

Un al doilea lider al grupului prelua ţigaretele şi le recomercializa, în regim en-gross, către alţi intermediari din județele Iaşi, Neamţ, Bacău, Suceava şi alte judeţe. Membrii grupului au transportat şi livrat ţigaretele de contrabandă cu ajutorul mai multor autoturisme dotate cu staţii radio emisie recepţie portabile. Pentru a scăpa de poliție, transportul era făcut în special în zilele de duminică, după amiaza. 

Piața, un barometru pentru poliția de frontieră. „Sâmbătă, în piață pachetul era 8 lei”

Pentru Poliția de Frontieră piața din orașele de lângă frontieră este un bun barometru pentru estimarea nivelului contrabandei. Dacă prețurile scad, înseamnă că în țară au intrat mai multe transporturi de țigări de contrabandă. Când contrabandiștilor „le pică” un transport mai mare, atunci oferta scade, iar prețurile cresc automat. 

„Noi monitorizăm, uneori zilnic sau la trei-patru zile, prețurile țigărilor de contrabandă vândute în piața din oraș. Avem pe cineva care merge și vede care e prețul pe pachet. Piața este un barometru al nostru. Când în piață prețul unui pachet de țigări se apropie de 5 lei, înseamnă că au ajuns mai multe. Sâmbătă era opt lei pachetul, deci erau mai puține. Am avut capturi mai mari”, ne povestește Petru Bledea, șef Sector Poliția de Frontieră Sighetu Marmației.

Țigări din Piața Obor, vândute în piața centrală din Giurgiu

În piața centrală din Giurgiu multe din țigările de contrabandă vândute pe la colțuri sunt aduse din Piața Obor, din București. Mărcile cel mai des întâlnite aici sunt Jin Ling și Marble. În general sunt țigări cu timbru de Ucraina și de Republica Moldova.

„ Am efectuat cercetări privind persoane de pe raza municipiului Giurgiu ce vând țigări de contrabandă. Țigările le achiziționau din București, de la Obor. Cumpărau 20-40 de cartușe, după care le vindeau în piața centrală din Giurgiu”, ne spune comisar Costel Filimon, adjunctul șefului de sector de la Poliția de Frontieră Giurgiu.

Comisarul ne relatează despre destructurarea unui grup care se ocupa cu contrabanda de țigări. „Nu a existat un cap de rețea. Erau mai multe persoane care aduceau țigări din București și le distribuiau atât în municipiul Giurgiu, cât și în localități limitrofe. Atunci au fost făcute mai multe percheziții la toate persoanele implicate. Cantitățile de țigări descoperite acasă la cineva erau de sub un bax, maximum un bax. În zona noastră nu se aduc cantități impresionante de țigări de contrabandă. Traficanții cumpărau 20 de cartuse, le vindeau, apoi mergeau din nou la București să se aprovizioneze. Probabil au învățat că dacă sunt depistați cu cantități mari, situația e mai gravă. La o cantitate așa mică se aplică sancțiuni contravenționale”, spune comisar Costel Filimon, adjunct Șef Sector Poliția de Frontieră Giurgiu.

Ce spun primarii. „La noi e un târg joia, dar nu am văzut să se vândă țigări de contrabandă”

Am încercat să luăm legătura cu mai mulți primari din localitățile de la granița cu Serbia și Ucraina, state de unde piața din România este aprovizionată constant cu țigări de contrabandă.

Nici unul „nu a auzit” de fenomenul de contrabandă cu țigări. Cei din nord spun că problema e la clisura Dunării, cei din sud-vest zic că au auzit că pe la nord intră țigările de contrabandă.

„La noi nu. Nu este așa de circulat. Suntem departe, la vreo 30 de kilometri de graniță. Nici în piață nu se vând țigări de contrabandă. La noi e un târg săptămânal, joia, dar nu am văzut să se vândă țigări de contrabandă”, ne spune Ion Dinu, primarul din comuna Amărăștii de Jos, județul Dolj.

Mai deschis s-a arătat Vasile Duciuc, primarul din Bistra, județul Maramureș, pe care l-am găsit la primărie. „Fiind localitate de graniță, sunt și cazuri în  care se aduc țigări, peste „frontiera verde”. Sunt probabil și în piețe, la vânzare. Multe le duc la Sighet, și de acolo mai departe, dar autoritățile, poliția de frontieră încearcă să își facă treaba cât mai bine”, spune el.

Prefectul de Mehedinți, numit recent în funcție, spune că fenomenul contrabandei cu țigări în zona graniței de sud-vest este o realitate. „Fenomenul este în scădere față de anul trecut”, a spus Cristinel Pavel, menționând statistici de la poliția de frontieră.

Pe unde vin țigările de contrabandă care ajung în piețe

Cele mai multe încercări de introducere a țigărilor în România sunt înregistrate la frontierele de nord, est și sud-vest, arată datele de la Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.

- La frontiera de nord, (județele Maramureș, Suceava, Satu Mare) sunt predominante țigările de origine din Ucraina, contrabandiștii fiind organizați în adevărate grupuri infracționale, cu segmente în străinătate, la frontieră și în interiorul tării. Aceștia încearcă trecerea pachetelor de tigări (baxuri) peste frontiera „verde”, în special noaptea. În această zonă, sunt descoperite aproape zilnic persoane care încearcă să traverseze frontiera cu țigări de contrabandă. Deseori polițiștii de frontieră sunt nevoiți să folosească armamentul din dotare pentru reținerea lor.

- La frontiera de est, (județele Galați, Vaslui, Iași, Botoșani) ajung țigările de origine din Republica Moldova. Sunt țigări de calitate inferioară – Plai, Doina, Plugarul, MT. Introducerea lor în țară se face prin punctele de frontieră, fie în cantităti mari, în mijloace de transport special amenajate, fie în cantități mici – încadrate plafonului vamal – de către persoane fizice.

- În județele din sud-vestul țării, (județele Caraș-Severin, Mehedinți, Timiș) sunt descoperite, în general, țigări de calitate medie și superioară, achiziționate din magazinele duty-free și transportate peste frontieră, în cantităti mici, de persoane fizice.

Cele mai traficate mărci de țigări

Traficanții provin mai ales din Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Turcia, Serbia și România.

Cele mai traficate mărci de țigări anul trecut au fost L&M, Plugarul, Doina, Jin Ling, Ronson, Marble, Monte Carlo, Marlboro.

În primele două luni din 2016, polițiștii de frontieră au confiscat 345.200 pachete de țigări cu o valoare aproximativă de 3 milioane de lei și aproximativ 54,245 kg tutun. În primele două luni din acest an au fost identificate și destructurate 3 rețele de contrabandă cu țigări.

În anul 2015, polițiștii de frontieră au confiscat 11,1 milioane pachete de țigări cu o valoare aproximativă de 105 milioane lei și 1.271 kg tutun. Poliștii au destructurat anul trecut 28 rețele de contrabandă cu tigări, formate din 294 de persoane.

Contrabanda a ajuns la 17,8% din piața de țigări

Contrabanda înseamnă bani mulți câștigați de puțini și pierduți de fiecare dintre noi. 600 de milioane de euro înseamnă accize și TVA neplătite. Înseamnă bani negri pentru finanțarea activităților ilegale, pentru coruperea autorităților, pentru ungerea rotițelor sistemului, pentru finanțarea campaniilor electorale. Înseamnă fonduri furate de la școli, sănătate, autostrăzi.

Din preţul final plătit de un fumător pentru un pachet de ţigarete comercializat legal, 80% reprezintă bani care intră la bugetul de stat.

Un sondaj realizat prin metoda interviului de Compania de Cercetare Novel Research în rândul a 2500 de persoane din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, fumători adulți (18-64 de ani), a arătat că nivelul contrabandei cu țigări era, în luna ianuarie, de 17,8% din piața internă de țigări. Aproximativ 600 de milioane de euro intră anual în România în conturile unor rețele de contrabandă cu țigarete. Sunt bani din comerțul ilegal cu țigarete care nu mai ajung la bugetul de stat sub formă de accize și TVA. Piața neagră a țigărilor este alimentată constant din Ucraina, Republica Moldova sau Serbia, România având a doua cea mai extinsă graniță externă a UE, de peste 2.100 km.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Adica fiecare om care se lasa de fumat reprezintă, in viziunea autoarei, un hoț al sistemului, un om care fură banii copiilor și bolnavilor români. Domnișoară, cam bateți câmpii.

    Mai mult. NU ESTE VINA FUMĂTORILOR că statul român incaseaza partea JUNGLEI din afacerile LEGALE cu țigări. Așa cum ați spus, 80% din prețul pachetului revine statului. Păi profiturile șefilor de contrabadă sunt ceai de tei pe lângă profitul marelui HOȚ care, după ce ne jumulește 60% din salariu, ne tripleaza prețurile la benzină, țigări sau cafea. Și noi trebuie să-i plângem de milă??? De ce??
    Unde este transparența banilor cheltuiți de stat? Unde este RĂSPUNDEREA - in fața legii - a ordonatorilor de credite?
    Nu mai bine faceti dvs un reportaj UNDERGROUND despre banii sifonați din sistem? Estimarea era pe la 40% DIN TOTALUL banilor colectati de la NOI, muncitorii. Adică MUUUUUULT mai mult decât cei 17% din articolul dvs...
    • Like 0
  • "Profiturile vânzătorilor ambulanți sunt estimate la 60- 90 de milioane de euro anual, adică 10-15% din piața neagră a țigărilor."
    Sau,
    "Contrabanda înseamnă bani mulți câștigați de puțini..."
    WOW! Dvs. ce fumați?
    Sigur e vorba de uscatii aia stirbi, urâți si neîngrijiți care bântuie piețele (de mâna) cu Politia Locala, veșnic ineficienta? Da, prostănaci aia care ard amenzi bătrânilor sau țăranilor de pe trotuare cu cantități mici de legumiculturii, amărâții aia care nu au acces la mese in piețe din cauza mafiei piețarilor.
    60 - 90 milioane de e u r o , ultimul nenorocit din film... Si sa fi fost vorba de lei, tot prea mulți erau. La miza menționata in articol vânzătorii s-ar transforma rapid in "șefi de raion" cu dinții la purtător.
    E rusinos felul în care a ajuns ancheta.
    • Like 0
  • buna poanta: protejarea populatiei impotriva sansei de a-si cumpara tigari la jumatate pretul fata de magazine :))
    • Like 1


Îți recomandăm

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult