La vama Sighet se prezintă doi ucraineni, soț și soție. Sunt îmbrăcați elegant. El vorbește româna. Locuiesc într-un oraș ucrainean, lângă frontieră. Oamenii de acolo nu au locuri de muncă și nici venituri legale.
Mașina cu care sunt le trezește vameșilor români suspiciuni. Câinele antitabac, un Beagle, e agitat. Mașina este dusă pe rampă și controlată minuțios. Vameșii îl recunosc pe șofer. Foarte iritat, acesta sună la ambasada Ucrainei. Se plânge că e agresat în vamă. „Domnul ambasador al Ucrainei a sunat la Poliția de frontieră, la șeful de sector, a zis că îl hărțuim pe cetățeanul ucrainean, că l-am dus la rampă și l-am controlat”, avea să-mi povestească mai târziu Lidia Mureșan, directorul biroului vamal Sighet.
Beagle-ul indică locul: „În acel moment l-am întrebat pe omul nostru cu câinele câtă încredere are în câinele lui. Mi-a răspuns că peste 60%. Atunci am decis să desfacem mașina, unde semnalizase câinele. Și am găsit țigările”.
Vameșii aveau să descopere țigări de contrabandă ascunse prin colțurile mașinii. Ca să nu fie „mirosită” de câine, marfa era așezată lângă câteva tampoane îmbibate în oțet. „În anii trecuți am avut capturi mai spectaculoase, la vamă. În ultima vreme, contrabandiștii s-au orientat către frontiera verde”, arată șefa vămii din Sighet.
Cei doi sunt așa-numiții cărăuși. În Rețeaua Underground, cărăușul este middle managementul operațiunii. Execută ordinele șefului de rețea sau ale adjuncților acestuia, însă există situații în care cărăușii sunt angajați de terți fără a cunoaște cine este în realitate patronul afacerii. Și aceasta se întâmplă dintr-un motiv foarte simplu: cărăușul riscă cel mai mult, pentru că, de obicei, el (și de multe ori doar el) plătește penal pentru contrabandă. Alături de vânzător (de care ne vom ocupa în episodul următor), cărăușul este partea vizibilă a Rețelei Underground, o afacere evaluată în 2015 la 600 de milioane de euro. Însă câștigurile sunt bune și, într-o zonă în care posibilitățile de angajare sunt extrem de limitate, să cari baxuri de țigări peste graniță devine job-ul preferat pentru mulți.
Cât câștigă. Cărăușii iau o cincime din profit
Vă spuneam în primul episod că directorii operațiunii își iau partea leului: 300 de milioane de euro (jumătate din cât înseamnă piața neagră a țigărilor) se opresc la capii de rețea. Cât câștigă cărăușii? Un polițist de frontieră îmi spune, sub anonimat, că 15-20 la sută din bani se duc la cărăuși. Adică 90-120 de milioane de euro.
La un transport, un cărăuș poate câștiga de la 3-4 milioane de lei vechi în sus. Pragul de sus și-l stabilește fiecare. Depinde cum și, mai ales, cât și pe ce distanță se face transportul. Pentru că în România intră țigări de contrabandă cărate cu cârca, cu mașina personală, dar și cu tirul sau cu containerul de marfă în Portul Constanța. Câștigurile sunt tentante, dar și riscurile mari, pentru că, cel puțin în ultima vreme, instanțele dau închisoare cu executare.
Tipuri de cărăuș
Sacoșarul
Este cel mai mic dintre cărăuși. Face naveta între România și Ucraina sau Republica Moldova. Trece de mai multe ori granița. Legal poate aduce doar două pachete de țigări. În Ucraina un pachet de țigări costă 2 lei, în Sighet e vândut cu 7-10 lei.
Căruțașul
Aproape 4.700 de pachete de țigări avea ascunse într-o căruță plină cu nisip, astă iarnă, un tânăr de 16 ani dintr-o comună din Maramureș. Țigările confiscate de polițiștii de frontieră aveau o valoare de piață de 33.800 de lei.
Șoferul
- cu mașina/ furgoneta/ camioneta
Petre este mecanic auto și are acasă un mic atelier, într-un sat în apropierea graniței de nord. Își face conștiincios treaba, clienții lui sunt mulțumiți. După ce repară o mașină se duce cu ea să-i „facă o probă”. Proprietarul își dă acordul, fără să aibă vreo bănuială, iar mecanicul merge cu mașina la un depozitar de țigări de contrabandă și aduce două baxuri. Proprietarul își preia mașina, fără să știe că tocmai a fost folosită într-o rețea de contrabandă cu țigări.
- cu tirul/ cu autocarul
În special în Sud, țigările ajung cu autocarul sau cu tirul. La Giurgiu, dintre sutele de transporturi zilnice, din când în când mai pică un transport „suspect”. Un tirist „neliniștit” poate trezi suspiciunea polițiștilor. În documente, transportă șervețele din Bulgaria pentru Polonia. La un control amănunțit, se găsesc țigări: 900 de baxuri. „E clar o rețea internațională”, îmi spune un polițist de frontieră. Dar câte astfel de transporturi intră în România fără a fi descoperite? Dacă șoferul are nervii tari și nu dă de bănuit, dacă nu există vreun pont prealabil și dacă tirul nu este luat la controlat prin sondaj, sau potrivit unei analize de risc, vehiculele intră din Bulgaria în România nestingherite.
Vaporeanul
În Portul Constanța țigările de contrabandă vin cu containerul. Marfa era trecută în documente drept un „transport de şerveţele”. Șervețelele erau așezate deasupra celor 600 de baxuri de ţigări de contrabandă. Metoda, numită „capac”, este doar una din arsenalul folosit de contrabandişti.
Piața neagră a țigărilor era estimată în ianuarie la 17,8%, potrivit companiei de cercetare Novel Research. Un punct procentual de contrabandă reprezintă pierderi la bugetul de stat de aproximativ 35 milioane de euro.
„Nu știu, nu cunosc, nu am auzit”
Dacă unii contrabandiști sunt agresivi verbal și se bucură de conexiuni la autorități de rang înalt, în Valea Vișeului, în Maramureș, discuția polițiștilor de frontieră cu unul dintre cărăuși are accente de anecdotă.
Polițiștii opresc o mașină și găsesc țigări de contrabandă:
„Ale cui sunt țigările?”
„Nu sunt ale mele”.
„Păi totuși cum au ajuns în mașina asta?”
„M-o sunat un prieten și mi-o spus…”
„Cine e prietenul?”
„Nu-l cunosc. După glas, parcă ar fi…, dar nu cred.”
„Și ?”
„Și mi-a lăsat cheile în mașină să duc mașina nu știu unde”.
„Și țigările?”
„Nu sunt ale mele”.
Polițiștii găsesc rovinieta în mașină. Merg la cel care a eliberat rovinieta.
„Dă-ne pozele”.
În poză, apare tot el, acum vreo trei luni, la volan. El a cumpărat rovinieta.
„Asta e mașina ta”.
Mașina nu e înmatriculată în Maramureș, ci în alt județ. Când își fac transferul de proprietate nu îl fac în forma autentică, nu se duc să schimbe mașina pe numele noului proprietar. Fostul proprietar plătește și impozitul în numele noului proprietar, și amenzile. În momentul în care e prins de poliție, vechiul proprietar nu mai știe cui a vândut-o. „Dom’ne, am vândut-o cuiva în piață, mi-a dat banii, habar nu am, nu mai știu cum îl cheamă”. Iar actualul proprietar nu mai recunoaște că a cumpărat-o.
Ce riscă
În nord, cei care sunt implicați în preluarea și transportul țigărilor de contrabandă fac parte din categoria celor fără venituri prea mari. De multe ori, singura lor sursă de venit este reprezentată de cei 300-400 de lei pe care îi câștigă dacă se duc să preia, să transporte, sau să conducă un autoturism încărcat cu țigări aduse ilegal.
Acest tip de personaj este schimbat foarte des de cei ce organizează rețeaua. Cărăușul este folosit o dată, iar a doua oară, dacă se mai apelează la el, va fi folosit peste una-două luni. Dacă prinde încredere, imediat acest personaj urcă în ierarhie, se desprinde de rețea și își formează și el propria grupare, caută el, la rândul lui, alte persoane care să fie cărăuși pentru el, devine el un cap mic de rețea.
M-a trimis cineva, de multe ori un Dani, un Vasile
Cum sunt racolați cărăușii? „Mai ales în localitățile situate la frontieră se știe despre fiecare, vezi că ăla poate, ăla e puțin bețiv. Se face o tatonare treptată, de genul dacă te-ar interesa, nu trebuie să faci nimic, tu nu ai nicio treabă, nu știi nimic”, îmi explică un polițist de frontieră.
Tocmai au fost prinși cu un transport de țigări mai mulți români. Le-au spus polițiștilor că urmau să primească câte 400 de lei.
Foarte mulți dintre cărăuși știu doar de bucățica ce le revine, nu cunosc amănunte legate de rețea. „M-a trimis cineva, de multe ori un Dani, un Vasile. Unii sunt mai sinceri, unii nu. Astăzi trebuia să mă duc și să primesc atât”.
În decurs de doi ani, într-o singură comună - Rona de Sus, din Maramureș - au fost prinși în activități de contrabandă cu țigări peste 50 de tineri, cu vârste între 16 și 27 de ani.
Metode folosite
Metodele folosite de traficanţi pentru trecerea peste frontieră a ţigărilor poartă nume sugestive:
- metoda „capac”, în care cartușele de țigări sunt ascunse printre alte categorii de mărfuri – în general cu baza de impozitare mică – și pe care cărăușii încearcă să le treacă prin punctele de trecere ale frontierei;
- „antifonarea” autoturismelor cu ţigarete. Pachetele sunt ascunse în cauciucuri, lonjeroane, portiere sau se utilizează pereţi dubli;
- disimularea ţigaretelor în îmbrăcăminte sau lipite pe corp, în ambalajele unor produse alimentare sau în genţi cu fund dublu;
- metoda „cablului”, utilizată în zona frontierei riverane, care presupune trecerea baxurilor cu ţigarete pe un cablu fixat pe cele două maluri ale cursului de apă;
- tranzitarea zonei muntoase de frontieră cu atelaje trase de cai, pe cărări greu accesibile;
- folosirea unor aparate de zbor – motodeltaplane, planoare – care sunt modificate pentru transportul baxurilor de ţigări peste frontieră.
Unul dintre cărăuși transporta canapele. Avea facturi fiscale pentru ele, totul părea în ordine. Doar că în canapele ascunsese țigări cu inscripția for duty free only.
Sute de mașini confiscate
Mașinile modificate special pentru a ascunde și transporta țigarete de contrabandă sunt reținute de poliția de frontieră.
Un comisar șef din Sighet îmi arată parcul de sute de mașini confiscate. Mărci de toate felurile. Fiecare mașină are câte o povestioară. „Vedeți camioneta pe care scrie Agrirom și pe cea galbenă de lângă ea? Veneau dinspre comuna Rona de Sus când au fost oprite de polițistii de frontieră. Fiecare avea amenajat un perete, înspre cabină. Aici au fost găsite ascunse țigări de contrabandă. În total 88 de baxuri. Firma Agrirom ne-a comunicat că a vândut mașina de mai mulți ani”, ne arată comisarul șef Petru Bledea, șef Sector Poliția de Frontieră Sighetu Marmației.
„Trebuie lucrat un pic la acciză și aici, și în Ucraina. Ca peste tot, unde ies bani un pic mai ușor, automat sunt unii care încearcă că profite. Apoi au dosare penale, cazierul este pătat, asta e realitatea. Dacă s-ar lucra la acciză nu ar mai fi rentabil și normal că nu s-ar mai duce nimeni”
Cele mai multe autoturisme au în spate geamuri fumurii.
În apropiere e parcată o autoutilitară roșie. La fiecare transport în ea erau încărcate câte 100 de baxuri. Este un caz în care a fost implicat și un fost polițist de frontieră.
Multe din ele sunt înmatriculate în Franța, Germania, Polonia Austria sau Italia. „Acel Chrysler Voyager a fost confiscat sâmbătă. În el am găsit 24 de baxuri de Marble”, îmi dezvăluie comisarul. Una din mașini are în tablă, undeva în partea de jos, urmele a trei gloanțe. Șoferul nu a oprit decât după ce polițiștii au folosit armamentul din dotare. Mașina era plină cu baxuri de țigări cu timbru de Ucraina.
O autoutilitară marca Mercedes are deasupra cabinei un locaș special. A fost oprită de mai multe ori în țară, înainte ca polițiștii de frontieră să descopere că în locașul special creat erau ascunse țigări. Cărăușii tocmiți erau din Sibiu și veniseră în Sighet să transporte țigarete de contrabandă.
Ce spun autoritățile. „Dacă s-ar lucra la acciză, nu ar mai fi rentabil și normal că nu s-ar mai duce nimeni”
Primarilor nu le place să vorbească despre contrabadiștii de țigări.
Pe Vasile Duciuc, primarul din comuna Bistra, județul Maramureș, l-am găsit ocupându-se de oamenii care veniseră să depună cereri pentru subvenții agricole. În primărie se vorbește în limba ucraineană.
Admite că a auzit că în zonă se face contrabandă „ca peste tot în zona de frontieră”. De vină spune că este diferența de taxare dintre cele două state.
„Trebuie lucrat un pic la acciză și aici, și în Ucraina. Ca peste tot, unde ies bani un pic mai ușor, automat sunt unii care încearcă că profite. Apoi au dosare penale, cazierul este pătat, asta e realitatea. Dacă s-ar lucra la acciză nu ar mai fi rentabil și normal că nu s-ar mai duce nimeni”, spune Vasile Duciuc.
„S-au pus camere video multe. Polițiștii de frontieră își fac bine treaba”
„Sunt oameni certați cu legea cei care fac asta. Minorități cărora nu le prea place să muncească”, ne spune Traian Mateescu, viceprimarul din Berzasca, Caraș-Severin, atunci când ne interesăm de amploarea fenomenului de contrabandă cu țigări.
În opinia lui, „în ultima vreme nu mai sunt așa de multe cazuri cu cantități mari (de țigarete – n.n.)”. „Mai aduc cu mașinile, câteva cartușe. S-au pus camere video multe. Polițiștii de frontieră își fac bine treaba”, crede Traian Mateescu, viceprimarul din comuna Berzasca, județul Caraș-Severin.
„La noi nu-i cazul”
Imediat ce ne răspunde, Adrian Sergiu Stoian, primarul din comuna Bozovici, Caraș-Severin, se plânge că nu are bani de salarii. Îl întrebăm de contrabandă: „La noi nu-i cazul”.
„Dacă vreți să scrieți despre comuna noastră, scrieți că nu avem bani de salarii. Dacă la următoarea rectificare bugetară nu primim bani, nu știu cum vom mai plăti salariile. Au primit bani comunele mai mici, să le mai revigoreze. Noi abia supraviețuim”, începe să ne spună primarul din Bozovici. Despre contrabanda cu țigări în clisura Dunării? „Acum doi ani l-au prins pe unul ce a trecut dealurile...De atunci eu nu am mai auzit de vreun caz. Sunt cazuri izolate”.
Păun Baba este la al treilea mandat la Primăria din Șopotu Nou, județul Caraș-Severin. Înainte a fost viceprimar. De două ori. „Sunt în primărie din 1996. Mai candidez anul acesta și gata. Vreau să termin ce am început”. Ne enumeră proiectele cu fonduri europene și cu bani de la bugetul de stat. Dar despre contrabanda de țigări de clisura Dunării? „Nu cunosc la noi în zonă. Nu cunosc ce se întâmplă în alte localități vecine. La mine în zonă nu știu să aducă. Nu sunt fumător. Eu nu am mai fumat de la Naționale și Carpați. Nu ați văzut că pe fiecare pachet de țigări scrie Tutunul dăunează grav sănătății? Chiar și așa sunt mulți doctori care fumează”, zâmbește edilul din Șopotu Nou.
Prefectul de Botoșani „va face o analiză”
Prefectul județului Maramureș, Anton Rohian, susține că este ținut la curent cu activitatea polițiștilor de frontieră în combaterea contrabandei cu țigări. Nu tinerii sunt cei implicați în fenomen, ci cei care au o „anumită experiență”, spune Anton Rohian.
„Nu, nu, nu, greșit! Aici nu sunt implicați tinerii, sunt implicate persoanele de altă categorie de vârstă. Nu sunt tineri, sunt oamenii care o anumită experiență. Sunt oameni peste 35 de ani”, sare el, când îl întrebăm despre tinerii care se ocupă cu contrabanda cu țigări la granița de nord.
La Botoșani, prefectul, proaspăt pus în funcție, ne-a transmis, prin purtătorul de cuvânt, că „va face o analiză” cu reprezentanții Poliției de frontieră. „Domnul prefect vine de la Direcția Finanțelor Iași. A observat o serie de pasi făcuți în lupta cu contrabanda de tigări, periodic în presa din Botoșani se reflectă rezultatele poliției de frontieră, contrabandiști prinși, mașinile implicate sunt confiscate, inclusiv politiști de frontieră retinuți și condamnați”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al prefecturii Botoșani, Irina Siminiceanu.
De la Prefectura din Suceava - unul dintre județele fruntașe în ce privește cazurile de contrabandă cu țigări instrumentate de autorități - nu am primit, până la publicarea articolului, nici un răspuns.
Contrabanda a ajuns la 17,8% din piața de țigări. Ce urmează?
Contrabanda înseamnă bani mulți câștigați de puțini și pierduți de fiecare dintre noi. 600 de milioane de euro înseamnă accize și TVA neplătite. Înseamnă bani negri pentru finanțarea activităților ilegale, pentru coruperea autorităților, pentru ungerea rotițelor sistemului, pentru finanțarea campaniilor electorale. Înseamnă fonduri furate de la școli, sănătate, autostrăzi.
Un sondaj realizat prin metoda interviului de Compania de Cercetare Novel Research în rândul a 2500 de persoane din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, fumători adulți (18-64 de ani) a arătat că nivelul contrabandei cu țigări era, în luna ianuarie, de 17,8% din piața internă de țigări. Aproximativ 600 de milioane de euro intră anual în România în conturile unor rețele de contrabandă cu țigarete. Sunt bani din comerțul ilegal cu țigarete care nu mai ajung la bugetul de stat sub formă de accize și TVA. Piața neagră a țigărilor este alimentată constant din Ucraina, Republica Moldova sau Serbia, România având a doua cea mai extinsă graniță externă a UE, de peste 2.100 km.
În episodul următor vă vom arăta altă verigă a rețelei: vânzătorul.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Deja prețul unui pachet de țigări este crescut cu jumătate din cauza accizelor încasate de stat și care sunt folosite în alte moduri.
Taxa de rovinietă este folosită pentru cu totul altceva decât asfaltarea de drumuri. Taxele de mediu la fel. Taxa de mediu pentru înmatricularea auto este folosită pentru cu totul altceva, nu pentru limitarea poluării. Eu trăiesc într-un oraș unde 90% din poluarea aerului este furnizată de industria grea, nu de autovehicule. Și mai știu că nu s-a făcut absolut nimic în afară de amendarea sporadică (odată la 2-3 ani) cu sume derizorii a agenților economici respectivi.
Avem hectare de păduri care dispar în câteva ore în mod semilegal și ilegal. Cred că e mai periculos fenomenul deșertificării României pentru clima sa tot mai călduroasă. Să nu ne mirăm ca la fiecare ploicică să vedem 30 de localități inundate.
Așa că problema contrabandei cu țigări este chiar cea mai mică pe care o are țara aceasta.
Este doar vorba de niște bani de care nu beneficiază statul român pentru a-i cheltui pe tot felul de prostii, licitații trucate și contracte supraevaluate.