Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

„Sunteți eroi, nu dumnezei!” O alegere pe care medicii nu trebuie să o facă niciodată; să nu-i obligăm să ajungă acolo

Terapie intensivă Italia

Foto: Cecilia Fabiano/LaPresse /Profimedia

Vă propun spre reflecție un subiect pe care îl vedem tot mai des invocat în presa ultimelor zile.

Este vorba despre acei medici care fac afirmații de genul că vor fi nevoiți să aleagă pe cine să salveze și pe cine nu. Este foarte grav că s-a ajuns la așa ceva: nouă, pacienților care am putea ajunge într-o situație critică, ne sună foarte cinic, neprofesional și profund lipsit de etică. Știm cu toții că le este foarte greu celor din sistemul medical. Au fost apreciați și numiți luni în șir „eroii din linia-ntâi”. Eroi, nu dumnezei. Pentru că niciun om nu trebuie să aleagă cine trăiește și cine moare.

Pe de altă parte, sunt medici care s-au înregimentat în politică, tocmai în partidul unde pandemia și regulile de protecție, printre care elementara purtare a măștii, au fost constant negate.

Mai bine decât mine a explicat un cunoscut medic român care spunea că, încă de la începutul pandemiei, existau deja protocoale și criterii foarte clare de evaluare a pacienților, cu scoruri de supraviețuire ale fiecăruia, încât fiecare persoană merită o șansă la viață egală, în fața legii dar și a firii. Deci, dacă există criterii clare, „scoruri de supraviețuire, de ce nu sunt comunicate și aplicate transparent? Altfel, orice pacient va trăi cu impresia că, dacă ajunge într-un spital, va fi victima hazardului și a aprecierii subiective a unui medic care va decide dacă-i dă oxigen sau nu.

Eu consider că medicii nu au niciun drept să selecteze pacienții după alte criterii decât cele medicale recunoscute și implementate universal. Nu pot decât să sper să nu se aplice și acum alte criterii, precum statutul social, apartenența politică sau cine dă mai mult (deși cazurile arșineilor care au sărit peste rând la transplant sau cele ale chițoilor care au ocupat abuziv un pat de terapie intensivă mă fac destul de sceptic). Dacă am ajuns să vorbim despre așa ceva, înseamnă că intrăm într-o altă paradigmă total greșită și nocivă, care este și ilegală și imorală, pentru că ține de discriminare.

Medicii poate vor fi tentați să aleagă tânărul, în detrimentul celui bătrân, pe principiul că are mai multe șanse de supraviețuire. Ce-ar fi ca, mergând pe această logică, persoanele considerate vârstnice (după unii de la 50 de ani în sus, iar după alții chiar de la 40 de ani) să nu mai plătească deloc asigurări medicale, dacă tot li se spune verde-n față că vor fi discriminați pe criterii de vârstă și nu vor fi salvați atunci când vor avea nevoie?! Nimeni nu îmbolnăvește de plăcere pentru a ajunge în niște spitale insalubre și subdotate din toate punctele de vedere, în care te poți căptuși oricând cu o infecție.

Am auzit recent o doamnă doctor spunând că îi va salva pe cei care au șanse, menționându-i în mod expres pe cei tineri și explicând apoi că „este ca la război”. Aud destul de des argumentul acesta cu războiul. Totuși, la război nu le spune nimeni soldaților să aibă grijă să nu-i împuște inamicul, pentru că ei, doctorii, nu îi vor salva pentru că au un număr limitat de paturi. Dacă se atinge limita capacității de tratare a răniților/bolnavilor, atunci acești medici trebuie să raporteze superiorilor și să insiste pentru mărirea capacităților. Așa și în acest caz al covidului. Autoritățile sunt cele care trebuie alarmate și avertizate în primul rând, nu doar cetățenii! Iar acestea trebuie să ia măsurile cuvenite de sporire a capacității logistice de tratare a pacienților.

Cum ar fi ca pompierii să spună același lucru, că vor salva din incendii numai copiii, pisicile și câinii, sau salvamarii că vor salva de la înec numai fetele tinere, suple și frumoase?

Între un „tânăr” care a luat virusul la un joint în club și un „bătrân” care l-a luat pe holurile unui cabinet medical, pe cine e moral să salvezi?

Eu sper totuși că medicii vor de fapt să tragă un semnal de alarmă ca autoritățile să crească cumva capacitatea secțiilor de terapie intensivă și că nu sunt puși în fața acestei cumplite alegeri, pentru că nu e deloc uman! Nimeni în afară de Dumnezeu nu poate alege dacă cineva mai trebuie să trăiască sau nu!

Medicii poate vor fi tentați să aleagă tânărul, în detrimentul celui bătrân, pe principiul că are mai multe șanse de supraviețuire. Ce-ar fi ca, mergând pe această logică, persoanele considerate vârstnice (după unii de la 50 de ani în sus, iar după alții chiar de la 40 de ani) să nu mai plătească deloc asigurări medicale, dacă tot li se spune verde-n față că vor fi discriminați pe criterii de vârstă și nu vor fi salvați atunci când vor avea nevoie?! Nimeni nu îmbolnăvește de plăcere pentru a ajunge în niște spitale insalubre și subdotate din toate punctele de vedere, în care te poți căptuși oricând cu o infecție.

Am auzit recent o doamnă doctor spunând că îi va salva pe cei care au șanse, menționându-i în mod expres pe cei tineri și explicând apoi că „este ca la război”. Aud destul de des argumentul acesta cu războiul. Totuși, la război nu le spune nimeni soldaților să aibă grijă să nu-i împuște inamicul, pentru că ei, doctorii, nu îi vor salva pentru că au un număr limitat de paturi. Dacă se atinge limita capacității de tratare a răniților/bolnavilor, atunci acești medici trebuie să raporteze superiorilor și să insiste pentru mărirea capacităților. Așa și în acest caz al covidului. Autoritățile sunt cele care trebuie alarmate și avertizate în primul rând, nu doar cetățenii! Iar acestea trebuie să ia măsurile cuvenite de sporire a capacității logistice de tratare a pacienților.

Cum ar fi ca pompierii să spună același lucru, că vor salva din incendii numai copiii, pisicile și câinii, sau salvamarii că vor salva de la înec numai fetele tinere, suple și frumoase?

Între un „tânăr” care a luat virusul la un joint în club și un „bătrân” care l-a luat pe holurile unui cabinet medical, pe cine e moral să salvezi?

Eu sper totuși că medicii vor de fapt să tragă un semnal de alarmă ca autoritățile să crească cumva capacitatea secțiilor de terapie intensivă și că nu sunt puși în fața acestei cumplite alegeri, pentru că nu e deloc uman! Nimeni în afară de Dumnezeu nu poate alege dacă cineva mai trebuie să trăiască sau nu!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Parerist check icon
    Meritul cel mai mare si rolul unui protocol de triaj al pacientilor nu consta in faptul ca e moral, sau corect, sau perfect, sau ca face dreptate, ci faptul ca elimina raspunderea alegerii de pe umerii medicului. Care nu e nici Dumnezeu nici erou, ci un om care trebuie sa se poata privi in oglinda si sa doarma noaptea fara sa aiba remuscari ca a salvat sau a condamnat pe cine nu trebuia.
    • Like 1
  • Se va ajunge , fiți liniștiți ! Cât vor fi de mediatizate acele situații ? Depinde de câțiva factori : rezistența psihică a medicilor puși în acele situații ( sau a personalului medical în general ) , dispozițiile legale ce sunt / vor fi promulgate , gradul de interes al publicului general , tipologia psiho-comportamentală a aprtinătorilor respectivilor pacienți . interesul mass-media ,..Pariul meu ? Nu vor muri atât de mulți în ATI cât în prespital sau UPU-ri...exact din cauza lipsei locurilor necesare în ATI ! Vom trăi ( unii ) și vom vedea ( alții ) !
    • Like 0
  • 27.03.2020, Grupul de Comunicare Strategică al guvernului:
    „La acest moment dispunem la nivelul spitalelor de 2.653 de paturi ATI și de 1.361 ventilatoare mecanice. Vom reveni cu detalii pe măsură ce se vor concretiza noile achiziții...”
    https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/top-surprinzator-romania-pe-primele-locuri-in-ue-la-numarul-paturilor-de-terapie-intensiva-alaturi-de-germania-si-austria-1282345?fbclid=IwAR0Dx6gEvwl_rYCefrahu5wvMz2oDbSCH3xyJIcENKbrYbZyLQHgwGVrmH0
    • Like 0
    • @ Tibi Popescu
      Delia MC Delia MC check icon
      1. Articolul e din martie. De atunci s-au mai schimbat multe, cel mai probabil nu în favoarea României, în sensul că alte țări au mers mai departe cu înzestrarea rapidă cu paturi ATI. În România? "Deschide-ți spitalele! " ( am reprodus intenționat și greșeala gramaticală, exact așa suna mesajul pe un banner în social media ). A mai înființa secții covid noi, părea o luptă contra opiniei generale, și totuși s-au mai făcut, oricum nu destule.
      2. Dacă te " străduiești " poți să depășești și cea mai cea dotare: am văzut în primăvară un grafic, cât de repede ar fi intrat sistemul de sănătate în incapacitate dacă rata de reproductie ar fi fost de 1,5 ori mai mult. În Germania.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult