Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Toată lumea dorește această schimbare”. Ministrul Educației, Pavel Năstase, anunță „simplificarea” manualelor și programelor școlare

manuale școlare

Ministrul Educaţiei, Pavel Năstase, vrea ca manualele și programele școlare să fie simplificate și anunță o amplă reevaluare a acestora. Din manuale vor dispărea „toate lucrurile redundante”, spune ministrul.  

„Se analizează, nu este tocmai foarte simplu de realizat. Ea (Legea manualelor, n.r.) vizează nu numai partea de producere a manualelor, ci şi structura manualelor, care pleacă de la programele cadru, mai departe, programele şcolare şi ultima fază care înseamnă manualul şcolar. Aţi văzut că toată lumea doreşte ca aceste manuale să fie simplificate şi spuneam, chiar mai înainte, că suntem într-un proces de reevaluare a manualelor şi de simplificare a acestora. Vrem să simplificăm manualele în sensul bun al cuvântului, nu vrem să renunţăm la conţinutul din manuale, dar vrem să renunţăm la toate lucrurile redundante, care încarcă foarte mult aceste manuale”, a spus ministrul Educaţiei, Pavel Năstase, la un eveniment organizat cu ocazia Zilei Tineretului, potrivit News.ro.

Despre revizuirea manualelor ministrul a vorbit și în urmă cu aproape două luni, la Interviurile Europa FM. Operațiunea ar urma să dureze maximum un an și ar trebui să ducă la o simplificare a tuturor manualelor.

(Foto Guliver/Getty Images)

„Avem manuale noi pentru clasele I-IV, dar nu s-a întrebat nimeni dacă aceste manuale sunt potrivite sau nu. Nu a făcut nimeni o evaluare în acest sens. O s-o facem noi, pentru a realiza o corelare la nivelul sistemului, între manualele de la învățământul primar, gimnazial și liceal. Suntem în proces de reînnoire a manualelor. Anul acesta este rândul manualelor de clasa a V-a. Dar, dacă nu privim ca sistem, și nu plecăm de la cele 8 competențe care sunt la nivel european, și cu dezvoltarea acestora pe competențe specifice – primar, gimnazial și liceal – atunci există riscul să apară suprapuneri. Această revizuire – de la clasa I la clasa a XII – va fi una laborioasă, care să scoată în evidență toate problemele care țin de conținutul manualelor”, a declarat  în martie ministrul Pavel Năstase. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult