Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

„Treci de râs și plâns și te apucă jena”. O mamă împingând un cărucior în acest oraș care nu există

mama cu copil in Piata Romana

Foto: Roxana Gamarț

În urmă cu șapte săptămâni, am născut-o pe Rada. Mă gândesc de mult la etica acestui gest – acela de a aduce pe lume un copil și de a nu face toate eforturile posibile să schimbi în mai bine această lume în care l-ai adus.

Trăiesc în București, alături de familia și prietenii mei. O parte dintre ei au plecat deja – pe termen nedeterminat sau pentru totdeauna. O parte au rămas aici și împreună cu ei străbat anotimpurile Bucureștiului, care măsoară și anotimpurile vieților noastre. De cinci ani locuim în centrul orașului, unde închiriem un apartament în care ne simțim acasă. 

M-a izbit de-a lungul acestor ani în care am parcurs zi de zi aceleași trasee – prin Piața Amzei, unde se desfășoară mare parte din timpul nostru, Piața Romană pe care o străbatem în fiecare dimineață, când ducem copiii la școală, printre lespezile desprinse din trotuarele deteriorate până în punctul în care treci de râs și plâns și te apucă jena – și față de tine, și față de copii, pe Bulevardul Magheru străjuit de lanțul lui de clădiri cariate de nepăsare și până la Universitate. M-a izbit, spuneam, degradarea treptată a orașului, amprenta de paragină și disperare ce s-a așternut din ce în ce mai apăsat pe acest perimetru pe care pașii noștri l-au străbătut zilnic în ultimii cinci ani. 

De câteva ori, ne-am hotărât să plecăm din țară. De fiecare dată ne-am răzgândit, pentru că ne e greu să ne desprindem de „acasă”, de prietenii pe care îi iubim și-i respectăm. Ne-am răzgândit având speranța că vom putea schimba ceva, pentru că în cele din urmă e simplu, de fapt. Trebuie doar să faci alegerile corecte, acele alegeri care nu ne vor face în continuare martorii rușinați ai deteriorării treptate a lumii noastre și a copiilor noștri. Mâine merg să votez. Să fac o alegere. Pentru timpul meu. Și pentru toate motivele care m-au făcut să rămân.


Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Da, orasul e in paragina.... datorita multiplilor edili incompetenti, atenti doar la buzunarul lor, la relatiile lor (carora sa le dea un scaun cat mai caldicel pe la primarii...), nepasatori in fata orasului care cade in ruina incet dar sigur. Poluare, abandon, delasare, nepasare.... si vorbesc si de nepasarea oamenilor, de la cei care nu vor sa iasa la vot pana la cei care arunca chistoace de tigari pe strazi..... Micul Paris a devenit micul paria - murdar, poluat, uitat de autoritati, batjocorit de proprii cetateni in goana lor dupa inavutire (ciudat, mult mai putini alearga dupa educatie.....). Trist.....
    • Like 0
  • sa punctam ca bicicletele si trotinetele mai incap pe trotoare dar cu caruciorul, e musai, pe carosabil si asta nu tine de primarie ci de bun simtul celor care parcheaza ....pe trotoare
    exista , in alte locuri, regula sa lase un spatiu pt carucioarele de copii!
    dar ca si la portul mastii, exista curente si contra-curente
    (si la scuipatul cojilor de seminte, in tramvai sau chiar si pe strada)
    • Like 0
  • Va e greu sa va desprindeti de acasa si de prieteni? Abia ati devenit parinti, o sa va spun un secret - nu prietenii va educa fiul / fiica, nu ei il trateaza in spitale, nu ei sunt aia care va vor pune copilul sa se cocoseze la un ghiseu ca la 1800, nu ei ar trebui sa decida pentru lumea in care va cresteti copilul. Sunt convins ca prietenii aia pentru care nu puteti parasi tara sunt perfect civilizati si nu arunca gunoi pe fereastra, recicleaza etc., dar ghici ce? Nu ei sunt majoritatea. Cu cat intelegeti asta mai repede, cu atat mai fericit si mai liber va fi copilul vostru. Altfel, il condamnati la Sadoveanu, la ore intregi de chin ca sa memoreze niste cacaturi inutile, la relatia cu ”doamna”, careia va trebui sa ii faceti cadouri, la alergatura de la un spital la altul pentru o banala infectie si etc. Ma revolta stilul asta de argumentare. ”Acasa” si prietenii... Sa va fereasca Dumnezeu sa aveti nevoie de prietenii pentru care sacrificati fericirea copilului.
    • Like 1
  • SI orasul de unde ati venit cum arata? De ce n-ati ramas acolo si sa incercati sa schimbati ceva?
    • Like 0


Îți recomandăm

litoral 2021

Totul a pornit de la o simplă aluniță pe care o avea pe spate, din naștere. Mereu râdea cu părinții ei - era alunița după care o puteau recunoaște imediat, în cazul în care ar fi pierdut-o pe malul mării. (Foto: Rob Wilkinson / Alamy / Alamy / Profimedia)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Echipa de fericire

„Am tras de mine cât am putut și la 11 și 50 de minute știu că a venit pe lume Teodor. I-am auzit pentru prima dată glasul, l-am simțit pe pieptul meu, i-am văzut pielea, am știut că i s-a pus sângele în mișcare... că a venit pe lume, de fapt”- Alexandra povestește zâmbind cele mai intense 40 de minute din viața ei.

Citește mai mult

Silvia Demeter

Acel grajd avea să capete, în doi ani, o nouă funcțiune - living, dining și bucătărie în ceea ce avea să devină, prin măiestria arhitectei, reședința de vară a Prințului Charles. Totul cu un mesaj – păstrarea tradiției, salvarea patrimoniului arhitectural din zonele rurale ale României. Foto opiniatimisoarei.ro

Citește mai mult