Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Vânător” versus „fermier”. O poveste despre cum să pornești la drum într-un business

companie - birou

Foto Guliver/Getty Images

În urmă cu 10.000 de ani, în peștera lui, un om preistoric se întoarce după o săptămână de vânătoare. În cel mai bun caz a reușit împreună cu membrii tribului său să prindă mamutul și au asigurat mâncarea pentru o lună. Dar efortul depus nu este întotdeauna încununat cu succes. Riscul vânătorii nu este pentru toată lumea și cu siguranță au fost câțiva care au început să caute alternative pentru supraviețuire. Astfel, în următorii 5000 de ani, pe tot globul încep să apară comunități de fermieri.

Vânător sau fermier, care este cea mai bună abordare, ce tipologie de vânzător e mai bună pentru a obține succese mai rapide și mai mari? Argumentele aduse de ambele părți au fost corecte. Uneori, pentru perioade de timp, în funcție de context și provocările mediului economic, una din cele două tipologii părea să câștige lupta. În funcție de situația economică generală, schimbări ale pieței și schimbări interne ale organizației, abilitățile celor două tipologii pot face ca unul sau altul să pară mai de succes. Pe termen lung însă, este o luptă indecisă. În plus, de-a lungul timpului au apărut și mutații ale acestor tipologii, adaptându-se mai bine la realități, însă la bază rămân tot acestea două.

„Vânătorul” despre care vorbim noi este un vânzător care își asumă riscuri. Este o persoană care traiește pentru adrenalina victoriilor mari. Are și uneltele pentru a câștiga aceste lupte, el este persuasiv, agresiv și preferă discuțiile scurte și la obiect. Este o persoană independentă care aduce rezultate, dar după ce își îndeplinește obiectivele, va pleca în căutarea unei noi provocări. Diferența între vânătorul preistoric și cel din vânzări este că cel despre care vorbim noi, în prezent, are alternative pentru supraviețuire, dar iubește senzația vânătorii, succesele pe care le obține și senzația că este parte importantă a afacerii.

De partea cealaltă, „fermierul” are o abordare total diferită. El va construi o relație cu clienții săi, discuțiile lui nu se învârt doar în jurul business-ului. Încearcă să creeze și o relație personală cu clientul. Va oferi soluții personalizate tocmai pentru că știe exact care sunt nevoile clientului și întotdeauna își va respecta promisiunile. Va asculta și va întelege nevoile partenerilor lui și vor construi planuri și dezvolta predicții despre viitor împreună. În cazul acesta este vorba despre relații pe termen lung și nu despre obținerea unui contract mare o singură dată.

Care dintre cele două tipologii este însă în final cea mai bună pentru un departament de vânzări? Cum construim o echipă puternică? Dacă vom avea doar “vânători” în echipa noastră, vom avea mult clienți noi, însă nimeni nu va sta să implementeze o politică de fidelizare, pentru că vor căuta mereu următoarea pradă. O echipă doar de “fermieri” nu se va concentra foarte mult pe găsirea de noi clienți, vor construi relații cu cei existenți și vor avea o problemă în cazul în care aceștia pleacă la concurență. Echipa ideală trebuie să contină ambele tipologii, e nevoie și de agresivitatea “vânătorului” , dar și de abilitățile de relaționare ale “fermierului”.

Trebuie avut în vedere modul în care cei doi vor fi recompensați. Un “vânător” va prefera tot timpul ca venitul său să fie format dintr-o parte fixă mai mică și un comision consistent. “Fermierul” își dorește mai multă constanță și siguranță și va dori un salariu fix mai consistent și un procent mai mic de comision. Un “vânător” aduce clienți noi, cu contracte consistente, își dorește prin urmare partea lui din “pradă”. Un “fermier” construiește relații stabile, sigure și va dori aceeasi relație sigură și între el și companie. Strategia de HR care va oferi același pachet salarial indiferent de tipologie este din start sortită eșecului. Cu siguranță nici unul dintre oamenii din departamentul tău de vânzări nu este 100% “vânător” sau “fermier”, dar personalitatea lor dominantă va influența puternic deciziile pe care le vor lua.

Dilema referitoare la care dintre cei doi este mai bun și mai eficient nu cred că va putea fi rezolvată. Există însă, în funcție de domeniul de activitate și momentul din viața companiei tale, piața țintă pe care o ataci și strategii de viitor, momente în care una dintre cele două tipologii poate fi mai de succes. Recomandarea mea ar fi să pornești la drum în business-ul tău cu o echipă de “vânători” pentru a aduce rapid clienți buni, dar pe parcurs introducem în echipă și “fermieri” pentru a nu pierde acei clienți.

În contextul imprevizibil și volatil în care ne aflăm e foarte important să ai o echipă bună de “fermieri” care să fi construit o relație solidă cu clienții. În același timp aș recomanda pregătirea unei echipe de „vânători” care să fie pregătiți să iasă la vânătoare când trece furtuna și vor fi clienți care pot fi “vânați”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bună ziua!

    - Echilibrat articol, nu-s format pentru această latură de activitate umană dar mi se pare instructiv pentru cei ce o abordează,

    Cu bune,
    Purice N.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon