Dragă cititorule, ai aflat deja: 1 aprilie, Ziua Păcălelilor, a fost, pentru multă lume, ziua grevei. Ca mai niciodată până acum, medicii de familie s-au coalizat şi au pornit o grevă. Au fost în grevă toată săptămâna, doar că greva lor a fost japoneză. Adicătelea, a constat doar în purtatul unei banderole la braţ.
De ce facem grevă?
Fiindcă, dragă cititorule, ne-a ajuns cuţitul la os. Ne-am săturat de un sistem care nu este funcţional, care ne este vârât pe gât şi care nu este nici în avantajul nostru, ca medici, și nici în al vostru, ca pacienţi.
Ce vrem?
Până la urmă, fiecare are crezul lui propriu şi propria înţelegere asupra evenimentelor care se petrec. Pentru că organizarea noastră, deşi vezi uşor altfel la televizor, este deficitară. Eu unul, vreau să fiu medic, nu birocrat. Să consult, nu să fiu secretară. Să mă ocup de oameni, nu de hârtii.
Vrem practici uniforme al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate
Pentru că, în prezent, ne place sau nu, semnalele de la colegii din ţară susţin că în fiecare judeţ există propria înţelegere din partea Casei Judeţene a documentului care guvernează asistenţa medicală decontată de CNAS (şi anume, acel Contract Cadru, prescurtat şi CoCa, care reglementează regulile de plată a medicilor pentru consultaţii).
Vrem timp pentru pacienţi, nu pentru hârţoage: jos birocraţia!
Pentru că, în prezent, medicina în general şi mai ales medicina de familie în particular, a devenit un abis birocratic.
De ce mi se cere să parafez un document care se poate genera doar prin autentificarea mea la 3 niveluri ca utilizator? Pentru a putea folosi softul în care se generează reţete compensate, trebuie nişte „fişiere personalizate” (care se iau de la Casa de Asigurări pe bază de act de identitate), trebuie un nume de utilizator şi o parolă (pe care le defineşti la prima utilizare a softului) şi trebuie să ai o semnătură digitală (un token USB).
De ce, dacă eu semnez electronic (semnătura digitală), iar tu, pacientul, semnezi electronic (doar de asta vii cu cardul la fiecare consultaţie, nu?), mai e nevoie să existe hârtii, ştampile, semnături, cân totul se înregistrează şi există la nivel electronic?
Toate reţetele, trimiterile şi concediile se „încarcă” undeva pe internet, pe nişte servere. Când bagi cardul la farmacie, îţi certifici prezenţa ta fizică acolo – iar farmacistul verifică dacă reţeta emisă de mine a fost încărcată. De ce n-ar putea s-o acceseze direct acolo, online? De ce nu se pot stoca acolo, în paradisul CNAS, toate reţetele, trimiterile, concediile?! De ce e nevoie să omorâm copacii pentru hârtii tipizate unic seriate? De ce nu se pot genera automat în soft, ca şi pentru reţete, serii unice pentru bilete? De ce nu zburdă informaţia liber între angajator, plătitorul de taxe şi casa de asigurări şi medici, de ce trebuie mediată de veşnica hârtie şi ştampilă?! De ce?
De ce, când eşti bolnav, trebuie să te trimit la serviciu pentru o adeverinţă, înainte de a-ţi putea elibera concediul medical?
Vrem un soft funcțional!
Cum spuneam, mai multe componente ale sistemului ar trebui să zburde liber, pe internet, ca să fie totul mai uşor. În medie, la un consult, pierd cam 5 minute să selectez diverse chestii în soft, ca să înregistrez ce este de înregistrat: autentificarea ta, conectarea la server, validarea serviciilor. „Hopa, nu mai merge serverul”, „Hopa, apari neasigurat”, „Stai că a mers acum”...Sună cunoscut?
Un posibil dialog:
„Îmi pare rău, ştiu că eşti bolnav acum, dar azi nu merge sistemul: încearcă mâine!”
„Dar plătesc CASS, am drepturi”, zici tu, pe bună dreptate.
„Da, dar şi eu am obligaţii care contrazic drepturile tale: citeşte CoCa şi normele!”
Pierd alte 5 minute ca să documentez în registru (în care trebuie să semnezi şi tu) sau pe concediul medical sau pe trimitere ce e de completat.
În mod normal, sistemul informatic ar trebui:
- să poată accesa în timp real datele tale, de la „Evidenţa Populaţiei” (eu introduc manual nume, adresă, birou emitent, data, seria şi numărul ş.a.m.d.): să actualizeze automat când ai schimbat tu numele prin căsătorie / divorţ
- să verifice în timp real dacă eşti sau nu internat în spital când vii la mine pentru compensată, că la spital „nu sunt medicamente”
- să valideze automat dacă te-ai angajat sau ţi-ai pierdut jobul, dacă îţi plăteşti sau nu dările (nu de alta, dar nu e treaba mea să verific dacă ai tu asigurare şi nici să fac poliţie fiscală cu bătrânii, întrebând ce venituri au şi dacă au sau nu şi alte surse de venit, fin’c-aşa cere CoCa).
- să acceseze în timp real, date reale: eu ca medic de familie habar nu am ce ai făcut, unde ai făcut, cum ai făcut, dacă tu, pacientul, nu îmi aduci hârtia (ah, veşnica patalama – ştampilată, desigur)! Eu te trimit (electronic şi prin hârtii) la spital, acolo te înregistrează în hârtii – dar şi electronic (altfel nu pot fi plătiţi de CNAS pentru internare), şi îţi scot la imprimantă o hârtie pe care o aduci la mine ca eu să o introduc iar electronic în sistem şi să o arhivez şi la fişa ta - are mult, mult sens, nu?
- Să fie acolo, pentru medici şi pacienţi, 24/24 şi 7/7: sistemul informatic al casei armatei (OPSNAJ) a fost „picat” toată luna lui martie, plus încă vreo jumătate din luna februarie... Nu a existat nicio declaraţie, nu a existat nicio recomandare oficială – dar pacienţii au avut de suferit, fiind puşi pe drumuri (cel puţin la început) deoarece asiguraţii apăreau subit ca neasiguraţi prin nefuncţionarea câtorva servere...
Vrem regândirea sistemului de asigurări de sănătate
Ar fi util, consider eu (şi alţii, asemenea mie) să se introducă nişte contracte individuale de asigurare, semnate între tine, pacientul, şi CNAS. Pentru că tu, pacientul, eşti, vrei, nu vrei, beneficiarul asigurării de sănătate. Şi astfel ai şti, nemijlocit de medic, care îţi sunt drepturile şi obligaţiile. Ai afla care îţi sunt şi drepturile, şi obligaţiile. Şi ţi le-ai asuma, şi tu, prin semnătură.
Eu, medicul, sunt un furnizor de servicii. Eu te consult, şi sunt plătit pentru asta. Nu sunt un hoţ - doar nu ţi-ai pune încrederea, şi viaţa ta sau a copilului tău, în mâinile unui hoţ, nu? Semnez şi eu un contract cu CNAS, şi am şi eu (ca şi tine!) drepturi şi obligaţii. Ar fi util să le cunoaştem cu toţii, de acord?
În prezent, regulile pentru o reţetă compensată sfidează uneori absurdul
În unele judeţe (Constanţa şi Tulcea, dacă nu mă înşeală memoria) sunt medici de familie traşi la răspundere pentru că au emis reţete compensate reale unor pacienţi reali, cu cancere adevărate, pentru continuarea tratamentului, în perioada în care unicul oncolog din judeţ (oare cum de e posibil să fie doar unul?) era plecat în concediul la care avea şi el, ca orice om care munceşte, dreptul. Şi medicii de familie sunt traşi la răspundere fin’că CoCa spune că doar oncologul poate face reţeta aia. De ce?!!
De ce un medic (care are dreptul, consfinţit de dreptul de liberă practică şi de autonomia în exercitarea profesiei, să prescrie orice medicament) este limitat de CNAS prin CoCa şi acele infame protocoale de prescriere, şi nu poate prescrie reţete compensate conform priceperii personale, atât timp cât orice medic îşi asumă răspunderea pentru tratamentul prescris? De ce eu, medicul de familie, am nevoie de scrisori medicale care să mă „acopere” la un control al CNAS, când îţi prescriu un tratament?
De ce să mi se imputeze mie, medicul de familie, erorile sistemului electronic de prescripţii, erorile comise de colegii de alte specialităţi, cât timp eu recomand un tratament corect?!
Vrem regândirea programului naţional de vaccinare
În prezent, vaccinările sunt în „ograda“ direcţiilor de sănătate publică. Dozele de vaccin trebuie achiziţionate prin licitaţii publice, distribuite gratuit cu respectarea unor reguli, etc.
De ce nu se distribuie prin farmacii, la preţ reglementat prin lege? De ce nu îţi pot face reţetă gratuită pentru vaccin, ca tu să mergi la farmacie şi să iei vaccinul, fără să mai fie necesară nebunia cu distribuţia mediată de DSP? Căci, te asigur, n-ar mai exista probleme de aprovizionare: ai găsi în permanenţă orice vaccin în orice farmacie.
Integrarea vaccinării (care ţine de prevenţie, da?) în sistemul de asigurări de sănătate ar permite inclusiv înregimentarea unor sancţiuni pentru refuzul vaccinurilor aşa-zis obligatorii pentru părintele care refuză vaccinarea – nu doar, cum susţin unii colegi, a medicului care chipurile este responsabil să vaccineze copiii.
Vrem regândirea pachetului de bază de servicii
El există deja, îmi vei spune. Da, dar este destul de general, deficitar gestionat. În prima treime a lunii, anul acesta, fondurile erau deja epuizate pentru analize decontate de CNAS la majoritatea laboratoarelor de analize medicale. Pentru că și eu şi tu avem nevoie de acces la servicii medicale (consultaţii, investigaţii, analize) oricând: nu cred că te poţi îmbolnăvi „pe bază de programare“ în prima săptămână a lunii, ca să poţi avea acces la consultaţii şi investigaţii...
Vrem renunţarea la sclavie în medicină
Ştiai sau nu, sclavia se practică. Există o prevedere care condiţionează medicul de familie la cel puţin 800 de pacienţi înscrişi. Care trebuie „procuraţi“ în cel mult 3 luni.
Medicii tineri nu au astfel acces în sistem: este greu să reuşeşti, la intrarea în profesie (când nu ai nici reputaţie, nici experienţă) să „înscrii“ 10-15 pacienţi pe zi, zilnic. Imposibil, chiar.
Şi atunci rămân doar două variante medicului tânăr de familie: să se angajeze la un „boier“ de medic de familie, care are o listă de capitaţie suficient de mare, şi să aştepte în speranţa că, la un moment dat, „boierul” se va pensiona iar el, „iobagul”, va putea prelua cabinetul.
Alternativa este să se angajeze, ca tânăr medic de familie, într-o clinică privată. Unde să fie plătit mai mult sau mai puţin bine, dar obligat (mai mult sau mai puţin transparent) să se supună unor reguli corporatiste care să asigure venituri clinicii prin trimiteri mai mult sau mai puţin justificate către colegii de alte specialităţi. În vine în minte povestea unei paciente recent înscrise la mine, care a fost cu o problemă de sănătate la un centru privat (conform „asigurării opţionale de la serviciu“): pentru o sinuzită a fost văzută de câte 2 ori de vreo 10 medici de diferite specialităţi...
Sunt voci care argumentează că e nevoie de o limită minimă, că altfel cabinetele dau faliment şi dispare medicina de familie ca praxis independent şi va fi asimilată de clinici. Treziţi-vă, stimaţi colegi! Asta se întâmplă deja! Permiteţi intrarea medicului de familie în contract cu CNAS: e provocarea şi problema lui să facă rentabilă funcţionarea cabinetului cu 100 de pacienţi, iar treaba CNAS e să asigure accesul la servicii medicale de calitate pacientului, a asiguratului!
Vrem finanţare mai bună pentru asistenţa medicală primară
Dragi prieteni, finanţarea în asistenţa medicală primară (adică medicii de familie şi cei de celelalte specialităţi care lucrează în cabinete individuale şi policlinici) este un DEZASTRU.
Conform unui comunicat al Societăţii Naţionale de Medicină de Familie (SNMF), în România, medicina de familie primeşte între 4 şi 6% din banii colectaţi cu titlu de contribuţie pentru sănătate (în condiţiile în care omologii din alte ţări primesc 10-15%!).
Un medic de familie primește în condiţiile actuale, de la CNAS, pentru un pacient, undeva între 2,5-3,9 lei pe lună pentru că pacientul este înscris (în funcţie de vârsta pacientului) plus 10,95 lei pentru fiecare consultaţie. Şi are limitat numărul maxim de consultaţii pe care le poate acorda într-o zi. Bani din care se susţin, de obicei, toate cheltuielile legate de spaţiu (chirii, utilităţi), de salarii (asistentă, contabil, IT-ist, femeie de serviciu), de taxe şi impozite (n-ai uitat că din 2016 s-a înăsprit fiscalitatea, nu?). Tu, dragă cititorule, ce eşti dispus să faci pentru 11 lei, minus taxe, impozite, salarii şi investiţii?
Vrem medicină performantă?
Dacă vrem, atunci avem nevoie de facilităţi fiscale, avem nevoie de capital, avem nevoie de fonduri pentru a putea investi în aparatură şi dotări pentru cabinet. Nu ar fi bine să existe în fiecare cabinet de medicină de familie niscai analizoare automate pentru analize minimale, un ecograf, un electrocardiograf, etc... Toate acestea costă, însă, mii de euro fiecare: de un’ să iau parale pentru ele?!
Nu ar fi bine ar fi să vii la mine la cabinet, şi să nu te mai pun pe drumuri? Nu ar fi bine să pot rezolva acolo, la cabinet, majoritatea problemelor tale! Să nu te mai pun pe drumuri, să nu te mai pun să plimbi hârtii, să nu te mai amân? Să stau de vorbă cu tine, să te consult, să îţi dau un diagnostic şi un tratament, aşa cum ar fi normal să se întâmple când un om suferind se duce la medic?...
Asta am făcut eu vineri când am renunţat la cititorul de card şi la semnătura electronică şi am redevenit medic!
Acest text este asumat de autor în calitate exclusiv privată şi nu reprezintă punctul de vedere al nici uneia dintre instituţiile şi/sau organizaţiile la care acesta este angajat sau la care este afiliat.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Insa, daca domnia sa observa foarte corect efectele, nu ne spune nimic despre cauze; iar cauza-cauzelor este una singura, si anume monopolul absolut detinut de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.
Pacient, asigurat, medic sau unitate medicala, toti au o singura optiune: CNAS. ( Nu iau aici in discutie Casele de Asigurari ale bugetarilor privilegiati, adica Servicii, Justitie, etc, nici nu vorbesc despre privilegiile pe care le au de la CNAS unele spitale private ).
Desfiintarea monopolului detinut de CNAS asupra retelei publice de sanatate este singura masura rationala care ar putea inlatura anomaliile absolut cretine descrise perfect de domnul doctor in articolul domniei sale.
Cat timp CNAS va detine acest monopol abject, atat medicii cat si pacientii vor fi in continuare sclavii acestui sistem pervers.
Solutia este simpla: desfiintarea CNAS, iar finantarea si controlul sistemului sa fie asigurate de Ministerul Sanatatii, asa cum se intampla in Marea Britanie, unde simpla calitate de cetatean britanic ii asigura acestuia accesul la sistemul public de sanatate fara intermedierea parazitara a vreunei Sase de Asigurari de Sanatate; daca englezul vrea la privat, fie plateste cash, fie isi face o asigurare privata de sanatate.
Existenta CNAS incalca insasi Constitutia Romaniei, pentru ca in Constitutie este prevazut in mod expres dreptul tuturor cetatenilor Romaniei la sanatate si educatie gratuite in reteaua publica.
Stiu foarte bine ca Ministerul Sanatatii nu este nici pe departe o institutie dedicata mai-binelui cetatenilor si mai-binelui sistemului public de sanatate, dar macar ar fi eliminata veriga parazitara a CNAS.
Insa cat timp Casa Nationala de Asigurari de Sanatate sta calare pe 6 miliarde de euro de care nu da socoteala nimanui, niciun guvern nu va avea onestitatea sa desfiinteze acest parazit putred de bogat, din ai carui bani Ministerul de Finante poate lua cat vrea si cand vrea pentru a acoperi alte gauri financiare.
O alta solutie este ca desfiintarea CNAS sa fie insotita de aparitia mai multor Case de Sanatate cu acoperire nationala si care sa lucreze in competitie, astfel ca atat pacientul cat si medicul sa poata alege, in functie de oferta, cu care dintre Case sa semneze un contract. Insa o astfel de solutie, existenta dealtfel in mai toate tarile civilizate, ar impiedica guvernele Romaniei sa mai aiba acces nelimitat si necontrolat la banii de sanatate ai cetatenilor.
Insa Parlamentul nu va legifera o astfel de lege, tocmai pentru a nu se pierde controlul discretionar al banilor de sanatate ai cetatenilor.
In al doilea rand, vedem un stat incapabil sa gestioneze sistemul de sanatate, care este, mai ales in afara Bucurestiului, de o mizerie crunta.
In al treilea rand vedem casa de sanatate dodoloata, cu monopol, care omoara oamenii in numele sistemului pe care il gestioneaza financiar, populata de politruci, lipitori de afise si birocrati penibili.
Daca, casa nu ar mai avea monopol ce s-ar intampla? Ar fi concurenta intre casele de asigurari, care mai devreme sau mai tarziu, pentru a avea mai multi cotizanti, vor suplimenta sumele necesare serviciilor medicale. Am avea pacienti care in caz de nemultumire din partea unei case de asigurari s-ar duce la o alta casa de asigurari si ar determina, in timp, o crestere a atentiei caselor de sanatate fata de pacient. In al treilea rand medicii, cei buni si nu impostori (ca sunt si din astia foarte multi), pentru ca sunt buni, vor avea mai multi pacienti si de la pacienti prin casele de sanatate mai multi bani, fiindca casele de sanatate vor suplimenta, cum am spus mai sus bugetele pentru serviciile medicale.
Daca, atunci cand merg la medic, pentru interventii mici, sub 100 sau 1000 euro, in functie de asigurare, voi plati serviciul medical direct, cu chitanta si factura ca la piata cand cumpar rosii, sau ca la mecanic cand imi repar masina. Pai atunci ar aparea o relatie directa intre mine pacient si el medic fiindca ii dau bani, il platesc, n-ar mai fi infractiune, nici pentru mine nici pentru el. In plus nu s-ar mai putea plange sistemul ca nu are bani. Urmeaza sa ma duc cu chitanta la casa de asigurari si sa cer sa mi-o deconteze, si as vedea in clar cat imi deconteaza si in cat timp si in functie de asta as ramane la ei sau nu.
Si incet, in 10 ani, s-ar regla multe si ar fi mai bine pentru majoritatea si mai rau pentru o minoritate de medici impostori si pentru politruci care paraziteaza sistemul medical.
Oricum, nu cred ca se va schimba ceva fiindca impostorii si politrucii fac legile in tara asta, si un sistem transparent, competitiv si liber nu le-ar mai permite sa mulga miliarde de euro pe an.
Explocati-mi punctiforme, vă rog, unde bat câmpii... Dar argumentat! Tirada dvs este justificata poate de unii colegi de-ai noștri de breaslă - dar știți la fel de bine ca și mine că orice copac are uscaturile lui... Înainte de a susține ca suntem bine plătiți, întrebați-vă, vă rog, soția - care spuneți ca este medic de familie, cum poate un tânăr să își construiască lista de 800 de pacienți în 3 luni. Întrebați-vă sotia câți bani aduce de acasă tânărul de mai sus până când depășește prin încasările de la CNAS nivelul cheltuielilor cabinetului. Poftiți, rogu-vă, o zi în cabinetul meu. Sau al soției dvs. Și discutăm mai apoi dacă este sau nu justificat ceea ce am scris. Știți, onor colega, că eu nu sunt suficient de deștept, conform CoCa, pentru a recomanda o EDS în regim decontat de CNAS? Și mai știți, onor colega, că dacă EDS arată că este vorba de o gastrită cu H pylori, eu nu pot recomanda tripla terapie în regim compensat decât dacă gastroenterologul face scrisoare medicala care respectă și ultima virgula din tipizatul impus de CNAS? Întrebați-vă, rogu-vă, câți pacienți își pot permite luxul de a plăti din buzunar investigația și tratamentul... Că altfel, dacă le vor plătite de CNAS, sunt obligați sa meargă la spital.... Și asta doar fin'că o minte creață desconsideră o întreagă specialitate! Nu întotdeauna incompetența medicului de familie împinge pacienții spre spitale, colega: mai sunt și rațiuni care privesc bugetul pacientului, hârtiile impuse de CNAS șamd... Explicați dvs, colega, va rog, pacientului pe care l-am diagnosticat azi ecografic cu formațiune înlocuitoare de spațiu de segment 6 hepatic, de ce trebuie sa îl trimit sa se interneze în spital pentru un nenorocit de CT abdominal cu SC (că altfel își dă pensia pe o luna pe investigație) ca apoi sa îl trimit la chirurgie oncologică (unde, ghinion, nu au CT funcțional!)... Înainte de a ne împroșca gunoaie unul celuilalt, haideți sa facem un minim efort și să ne respectăm între noi, colega! Poate nu suntem toți incompetenți.... Poate o avea și sistemul ăsta niscai lacune - și poate, cine știe, le-om putea corecta, împreună!