Foto Getty Images
Diversificarea surselor de finanțare, percepția la nivel de general despre antreprenoriat, tranzacțiile și finanțările cu business-uri românești cu francize și internaționalizarea firmelor românești reprezintă câteva dintre cele mai importante tendințe pe care le-am remarcat în ultimul deceniu, unul de evoluție a capitalismului local prin inițiative antreprenoriale.
1. S-a schimbat percepția despre antreprenorii români
În urmă cu 10 ani, România era o țară în care majoritatea românilor credeau că oamenii cinstiți nu pot avea succes în afaceri în România. 86% dintre români spuneau atunci că nu pot schimba ceva în România în următorii trei ani, 68% afirmau că oamenii cinstiți nu pot avea succes în afaceri, în România, 73% dintre respondenți spuneau că managerii din România sunt mai degrabă necinstiți, iar 68% dintre aceștia nu știau nici un om de afaceri demn de a fi un model de urmat, potrivit unui studiu de atunci al Romanian Business Leaders. Astăzi lucrurile s-au schimbat în bine: încrederea și percepția despre antreprenorii români crește în fiecare an, vocea acestora este mai puternică, avem programe educaționale și de sprijin pentru fondatori peste tot. Am început să lucrăm cu toții într-un mediu antreprenorial matur.
2. Au luat naștere mari jucători locali
În urma cu 5 ani, Spartan avea 15 locații, acum au peste 70 de unități, majoritatea în sistemul de franciză. Rețele ca 5 to go si Salad Box abia se lansaseră, iar acum au sute de unități. Am văzut în ultimul deceniu o accelerare a extinderii firmelor antreprenoriale care au crescut mai ușor datorită investitorilor atrași în acționariat. Apariția și dezvoltarea marilor jucători au creat noi modele de business, au creat locuri de muncă și noi antreprenori francizați, dar câştigaţi au devenit și consumatorii, care au opţiuni de alegere variate.
3. Sectorul IMM-urilor a devenit mai fiscalizat și transparent
Dacă în urmă cu 10 sau 20 de ani taxele de franciză erau plătite, în moduri informale și lipsite de transparență, acum firmele mici și medii au ajuns să facă business “pe bune”. În urmă cu un deceniu percepția generală era că o afacere mică înseamnă să furi, să păcălești statul. Astăzi norma este să îți plătești taxele către stat, să îți onorezi contractele și înțelegerile și să îți plătești în mod transparent și predictibil taxele de franciză.
4. Sursele de finanțare pentru antreprenori s-au diversificat
Avem astăzi mai mulți investitori de tip business angel care sunt interesați de noi modele de business. Avem platforme noi de microcreditare, fonduri nerambursabile guvernamentale și europene care finanțează inclusiv afaceri cu francize. Ecosistemul de finanțare s-a diversificat și acest lucru este vizibil pe platformele de știri financiare de unde aflăm zilnic noutăți despre finanțări noi de sute de mii de euro. Pe de altă parte, nu am ajuns să avem bănci cu birouri de franciză, cum există în Marea Britanie, spre exemplu. Încă mai este loc de creștere și de maturizare din perspectiva finanțărilor disponibile antreprenorilor. Spre exemplu, au apărut în România primele credite negarantate pentru afaceri în sistem de franciză.
5. Tranzacții și finanțări cu business-uri românești cu francize
Remarcabil în ultimul deceniu este ritmul în care firmele mari care au crescut prin franciză au reușit să atragă investitori și finanțări așa cum era imposibil la începutul anilor 2000. Spre exemplu, lanţul de clinici stomatologice Dr. Leahu, business care a crescut și prin sistemul de franciză, a atras o investiție de la fondul de private equity Morphosis Capital și intenţionează să se listeze la Bursa de Valori Bucureşti. Lanțul de cafenele 5 To Go a cedat 35% din companie, către un fondul de investiții Mozaik. Agroland Business System, un grup antreprenorial românesc de retail, agricultură și alimentație, care deține cea mai mare rețea de magazine agricole din România, dezvoltat prin francize, s-a listat pe piața AeRO a Bursei de Valori București.
6. Apetit mai ridicat al antreprenorilor pentru consultanță
Consultanța a devenit un instrument de business pentru tot mai multe firme antreprenoriale românești. Fie că vorbim despre consultanță în fuziuni achiziții, finanțări, sau servicii pentru restructurarea afacerii, fondatorii români au înțeles valoarea oferită de către consultanții specializați. Spre exemplu, această evoluție este confirmată de rezultatele industriei de profil: profitul generat de întregul domeniu al serviciilor de consultanță a depășit în anul 2020 valoarea de 3,3 miliarde de lei, o valoare net superioară celei înregistrate în anul 2019 – 2,7 miliarde lei sau celei din anul 2018 – 2,68 miliarde lei. În plus, ca element de noutate pentru antreprenori, instituții ca BERD au început să ofere acces la consultanță pentru companiile mici și mijlocii care dezvoltă un sistem de franciză.
7. Internaționalizarea firmelor românești
Internaționalizarea poate contribui la procesul de revenire și de creștere a business-urilor locale din multe sectoare de activitate în perioada post-Covid-19. Francizarea îți oferă global un sistem, model de business și un set de reguli clare. Tot mai mulți antreprenori și manageri români se dezvolta prin internaționalizare facilitată de francizare. Aș menționa aici cinci exemple: Dabo Doner, Spartan, SaladBox, Tudor Tailor și Farmec. Toate aceste branduri se extind internațional prin francize, au făcut-o în trecut sau au început acest proces întârziat sau blocat strict în contextul pandemiei Covid-19. Francizarea internațională reprezintă o abordare strategică de reducere a dependenței de cererea internă prin dezvoltarea unor noi surse de venituri la nivel global. În comparație cu un proces de internaționalizare standard, francizarea internațională implică un risc mai scăzut și, totuși, observăm că resursele alocate de antreprenori pentru expansiune internațională sunt subdimensionate. Iar pentru orice proiect de export și de extindere internațională, ai nevoie să îți bugetezi mai mult decat de obicei atât din punct de financiar și uman, cel puțin asta am învățat noi de la antreprenorii români care au reușit să se extindă în alte țări.
8. Lipsa profesioniștilor în francize
În ultimii zece ani am observat creșterea unei nevoi pentru firmele românești care se dezvoltă prin sistemul de franciză. Vor să aibă în echipă oameni specializați în administrarea și dezvoltarea acestui tip de model de business. Un manager bun de franciză este responsabil de gestionarea și planificarea afacerii de franciză a companiei. Este responsabil pentru dezvoltarea oportunităților noi și pentru a oferi sprijin constant francizaților. Acest rol creează, de asemenea, oportunități de marketing pentru francizori de a atrage francizați, cercetează piețele potențiale și analizează potențialii francizați prin analiza cerințelor de investiții și a situațiilor financiare. Mai departe, provocarea este ca firmele să investească, de asemenea, în formarea oamenilor ca specialiști în francize, și nu să dea această responsabilitate unui manager operational, spre exemplu și nici să-i dai unui om responsabilități noi (să conducă franciza, fără a-l educa formal).
9. Maturizarea ecosistemului de francize
Businessurile cu francize au început în România cu taxe fixe, reduse și nesustenabile (de exemplu, taxa de franciza de 2.000 de euro pentru accesul într-o rețea de franciză), iar astăzi se practică un sistem cu redevențe de 8%, spre exemplu. Am evoluat de la mic la mare, puterea de cumpărare a crescut, iar standardele de business s-au apropiat de cele internaționale. Sistemul de franciză a început în România cu prețuri mici, francizatul se bucură că taxele erau mici, dar în mod real antreprenorii nu primeau asistență. Antreprenorii primesc în prezent mai multă asistență: spre exemplu, dacă în urmă cu 10 ani făceai design-ul produselor în sufragerie, acum poți sa lucrezi cu arhitecţi premiaţi pe nișa lor.
10. Dezvoltarea unei infrastructuri noi în educație
Pe lângă domeniile clasice cunoscute în domeniul francizelor - horeca, retail, servicii- , au apărut și domenii noi în România care nu doar că formează o piață nouă, dar reconstruiesc un sistem. Un exemplu este domeniul educațional. Am văzut în ultimii zece ani cum s-a dezvoltat o infrastructură nouă de educație, cumva paralelă cu sistemul de învăţămant de stat, creată și prin intermediul francizelor educaționale care sunt tot mai puternice. Astfel, intrarea pe piaţa românească a unor modele de afaceri din educație a creat o mare oportunitate de afaceri pentru antreprenorii români din educaţie care doresc să se alăture unor sisteme educaţionale din lume, cu o metodologie de predare recunoscută internaţional.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.