Sari la continut
Republica
Prevenție

10 obiceiuri noi, pe care le-am adoptat după ce ne-am mutat în Spania

Corina Brândușan pe plajă

Orice schimbare vine cu alte schimbări la pachet. Pe unele poate le conștientizăm, pe altele, nu.

Eu chiar zilele trecute mi-am dat seama că, de 3 luni și un pic, de când călătorim și locuim în Spania, am câteva obiceiuri noi. Niciunul dintre ele nu mi le-am propus, au venit natural, unele de voie, altele de nevoie.

Iată-le:

1. Mâncăm de 3-4 ori pe săptămână pește sau fructe de mare

Le consumam și în România, dar aici sunt atât de “in your face” încât e greu să nu le consum – mai ales că ne plac tuturor. La restaurant, la supermarket sau la piață e plin de zeci de tipuri de pește proaspăt și fructe de mare care mai de care. Bine de știut: luni nu se găsește pește, pentru că duminica nu se pescuiește. 

2. Fac sport de 2-3 ori pe săptămână

Minim. Când ești pe plajă, e cald și soare, mai vezi zeci de oameni care se antrenează, e imposibil să nu te apuci și tu. În casă îmi e greu să fac, dar afară vine natural (mai ales când nu plouă). La multe antrenamente, Maria participă activ.

3. Citesc mai puține știri, mai multe cărți

Și asta simt că mă ajută să mă stresez mai puțin.

4. Lucrez concentrat

În orele dedicate muncii, sunt 100% (sau măcar 98%) cu mintea acolo. Și reușesc să mă organizez bine. Am mai scris despre asta aici.

5. Păstrez weekendurile pentru relaxare și călătorii

Cu foarte, foarte mici excepții, nu lucrez în weekend. Eu, care mereu eram cu laptopul în brațe sâmbăta și duminica.

6. Petrec mai mult timp afară față de cât petreceam când eram în România

Și pentru că e vremea mai bună, dar și pentru că avem multe de văzut și de făcut afară, petrecem outdoor mare parte din timpul în care nu dormim/mâncăm/lucrăm.

7. Gătesc chestii noi

Am testat multe fructe și legume pe care nu le-am mai testat până acum, dar și tot soiul de feluri de mâncare pe care nu am avut până acum ocazia să le încerc. Pe unele le-am căutat pe google, ca să mă asigur că sunt chiar de mâncat. 

8. Mâncăm mai des în oraș

În ultimele 3 luni, am mâncat în oraș mai mult decât am făcut-o în ultimii 3 ani.

9. Plătim pentru experiențe, mai degrabă decât pe obiecte

Poate și pentru că suntem mai puțin legați de un loc anume, alegem experiențele și mai puțin obiecte/bunuri materiale (când știi că trebuie să încapă în bagaj, te gândești, inevitabil, de două ori înainte să le cumperi),

10. Mă bucur mai mult de timpul pe care îl petrec cu Maria

Când e timpul nostru împreună, învățăm cuvinte noi în spaniolă, ne jucăm pe plajă sau în parcuri, citim sau mergem în excursii. Cu netul oprit.

Cele 10 obiceiuri nu sunt schimbătoare de vieți, dar pic cu pic se face mult! Per total, simt că sunt mai relaxată, mai eficientă și mai ok eu cu mine și cu ceilalți. Va trebui să mă gândesc și la obiceiuri negative pe care le-am integrat, că sigur or fi (le caut, promit!)

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • F adevarat...locul in care traim isi pune amprenta asupra modului de viata...nu poti trai la bloc in oras aglomerat ca si in apropierea unei plaje marine...
    • Like 0
  • Nume check icon
    Fara suparare, dar nu trebuie sa te muti in Spania pentru acest lucuri. Poti foarte usor sa le faci si aici. Trebuie numai putina organizare, multa disciplina si sa intelegi ca scopul vietii tale nu este sa te "intreci" cu cei din jur la lucruri materiale si experiente, ci sa ai o viata linistita si plina de bucurii cu familia ta.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult