Sari la continut
Republica
Prevenție

10 obiceiuri noi, pe care le-am adoptat după ce ne-am mutat în Spania

Corina Brândușan pe plajă

Orice schimbare vine cu alte schimbări la pachet. Pe unele poate le conștientizăm, pe altele, nu.

Eu chiar zilele trecute mi-am dat seama că, de 3 luni și un pic, de când călătorim și locuim în Spania, am câteva obiceiuri noi. Niciunul dintre ele nu mi le-am propus, au venit natural, unele de voie, altele de nevoie.

Iată-le:

1. Mâncăm de 3-4 ori pe săptămână pește sau fructe de mare

Le consumam și în România, dar aici sunt atât de “in your face” încât e greu să nu le consum – mai ales că ne plac tuturor. La restaurant, la supermarket sau la piață e plin de zeci de tipuri de pește proaspăt și fructe de mare care mai de care. Bine de știut: luni nu se găsește pește, pentru că duminica nu se pescuiește. 

2. Fac sport de 2-3 ori pe săptămână

Minim. Când ești pe plajă, e cald și soare, mai vezi zeci de oameni care se antrenează, e imposibil să nu te apuci și tu. În casă îmi e greu să fac, dar afară vine natural (mai ales când nu plouă). La multe antrenamente, Maria participă activ.

3. Citesc mai puține știri, mai multe cărți

Și asta simt că mă ajută să mă stresez mai puțin.

4. Lucrez concentrat

În orele dedicate muncii, sunt 100% (sau măcar 98%) cu mintea acolo. Și reușesc să mă organizez bine. Am mai scris despre asta aici.

5. Păstrez weekendurile pentru relaxare și călătorii

Cu foarte, foarte mici excepții, nu lucrez în weekend. Eu, care mereu eram cu laptopul în brațe sâmbăta și duminica.

6. Petrec mai mult timp afară față de cât petreceam când eram în România

Și pentru că e vremea mai bună, dar și pentru că avem multe de văzut și de făcut afară, petrecem outdoor mare parte din timpul în care nu dormim/mâncăm/lucrăm.

7. Gătesc chestii noi

Am testat multe fructe și legume pe care nu le-am mai testat până acum, dar și tot soiul de feluri de mâncare pe care nu am avut până acum ocazia să le încerc. Pe unele le-am căutat pe google, ca să mă asigur că sunt chiar de mâncat. 

8. Mâncăm mai des în oraș

În ultimele 3 luni, am mâncat în oraș mai mult decât am făcut-o în ultimii 3 ani.

9. Plătim pentru experiențe, mai degrabă decât pe obiecte

Poate și pentru că suntem mai puțin legați de un loc anume, alegem experiențele și mai puțin obiecte/bunuri materiale (când știi că trebuie să încapă în bagaj, te gândești, inevitabil, de două ori înainte să le cumperi),

10. Mă bucur mai mult de timpul pe care îl petrec cu Maria

Când e timpul nostru împreună, învățăm cuvinte noi în spaniolă, ne jucăm pe plajă sau în parcuri, citim sau mergem în excursii. Cu netul oprit.

Cele 10 obiceiuri nu sunt schimbătoare de vieți, dar pic cu pic se face mult! Per total, simt că sunt mai relaxată, mai eficientă și mai ok eu cu mine și cu ceilalți. Va trebui să mă gândesc și la obiceiuri negative pe care le-am integrat, că sigur or fi (le caut, promit!)

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • F adevarat...locul in care traim isi pune amprenta asupra modului de viata...nu poti trai la bloc in oras aglomerat ca si in apropierea unei plaje marine...
    • Like 0
  • Nume check icon
    Fara suparare, dar nu trebuie sa te muti in Spania pentru acest lucuri. Poti foarte usor sa le faci si aici. Trebuie numai putina organizare, multa disciplina si sa intelegi ca scopul vietii tale nu este sa te "intreci" cu cei din jur la lucruri materiale si experiente, ci sa ai o viata linistita si plina de bucurii cu familia ta.
    • Like 0


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult