Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

22 de soluții pentru a ne salva economia prin intermediul agriculturii și asigurarea securității alimentare

Imagine cu o piață de legume din București. Foto: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia

Foto: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia

În contextul actual economic și de securitate, caracterizat de incertitudine și o instabilitate descurajatoare, producătorii mici și mijlocii din sectorul de producție și procesare a alimentelor caută constant alternative pentru ieșirea din acest sector, cu consecințe nefaste asupra demografiei din zonele rurale, asupra securității alimentare ce ține de producție, procesare și vânzare, cât și, nu în ultimul rând, asupra culturii naționale rurale din România.

Pentru a combate aceste riscuri, există câteva măsuri ce pot fi întreprinse în viitorul apropiat de către autoritățile române, pentru conservarea modului de viață tradițional românesc, corelate în același timp cu o îmbunătățire a nivelului de trai al fermierilor mici și medii.

Punctul 1

Stabilirea de urgență a unui brand/siglă de tip “Produse Agro-alimentare Românești” – “Produse Românești” și promovarea acestuia – promovarea consumului de produse românești (cu prioritate) prin: comunicate de presă instituționale, intervenții in mass- media, spoturi publicitare, etc.

Un exemplu de buna practica poate fi regăsit în măsurile luate deja de Guvernele Bulgariei sau Poloniei

Astfel, instituțiile statului din domeniu vor transmite constant o serie de mesaje de încurajare (către populație) a producției și consumului de produse românești, fapt ce va ajuta cu siguranță România din cinci puncte de vedere:

  1. Promovarea produselor și a fermierilor români – încurajarea acestora;
  2. Utilizarea fondurilor Uniunii Europene prin programele de promovare a produselor agro-alimentare Românești în cadrul târgurilor și expozițiilor la nivel național, European și internațional.
  3. Relansarea producției autohtone prin utilizarea la maximum a potențialului agricol inestimabil de care dispunem;
  4. Asigurarea securității alimentare a României – independență alimentară.
  5. Relansarea exportului de produse procesate românești.

Punctul 2

Ținând seama de necesitățile investiționale în sectorul de procesare superioară a produselor primare din agricultură și silvicultură, consider necesară inițierea unui proiect de act normativ pentru susținerea micro-industrializării la nivel local, pe principiul proximității capacității de prelucrare de materia primă și ținând cont de principiul enunțat la început, referitor la sistemul global național privind balanța comercială.

Astfel, pe modelul proiectului “Start Up Nation”, din fondurile alocate de UE României pentru relansarea economiei, susținem elaborarea unui program de finanțare a inițiativei private, în cuantum de până la 250.000 de euro, cu cofinanțare de 10-15%, pentru facilități de producție și procesare în mediul rural și mic urban, în scopul relansării economice pe baze sustenabile a economiei și încetinirea fluxului exporturilor de materie primă.

Condițiile de finanțare trebuie să fie minimale, anume:

  • solicitantul să nu aibă cazier fiscal – sa fie curat,
  • să se oblige să țină minim doi angajați minim 5 ani,
  • produsele să fie gata de vânzare, fără a mai avea nevoie de o procesare industrială ulterioară.

Această măsură poate face parte dintr-un ansamblu de măsuri, care să vină și în sprijinul sectoarelor de microindustrializare și servicii din domeniul agricol și silvic (rural și urban mic), unde considerăm că, pentru sectorul de servicii ar trebui alocat un procent mai mare de cofinanțare din partea beneficiarului.

Punctul 3

Extinderea platformei RNDR și pentru sectorul de produse animale (carne, lactate), însă trebuie avute în vedere anumite particularități ale acestui tip de comerț, care presupune mai multă atenție la producție, procesare și transport. Menționăm aici etapele de reglementare ce trebuiesc parcurse de instituțiile statului și modelul de business propus:

a) Reglementarea și organizarea pe localități rurale, de către primării, (acolo unde este cazul, pe una sau mai multe localități, în funcție de nr. de producători) a unor abatoare ad-hoc, mobile, care să răspundă unor minime cerințe de autorizare și care să permită sacrificarea în siguranță a animalelor din micile exploatații agricole (ex: miei/oi, păsări). Acest pas este obligatoriu pentru asigurarea vânzării acestor produse în magazinele locale dar și în supermarket-uri.

b) La produsele lactate mă voi referi doar la brânzeturi, deoarece laptele proaspăt, precum și smântâna, iaurtul, etc., necesită anumite condiții speciale în etapele de ambalare și transport, și nu cred că pot fi îndeplinite ușor, cu investiții mici. Referitor la diversele tipuri de brânză, acestea pot fi vândute utilizând aceeași platformă pentru legume, deoarece este de cele mai multe ori conservată (sărată) și are un termen de valabilitate destul de lung. Trebuie menționat că producătorii trebuie să prezinte autorizările ANSVSA necesare vânzării acestor produse, precum și etichetarea produselor cu denumirea produsului/numele producătorului/localitatea de origine a produsului/termenul legal de valabilitate, în scopul educării gusturilor consumatorilor.

Punctul 4

Limitarea exporturilor de produse alimentare, în special de produse agricole în stare brută.

Instituțiile abilitate, trebuie să reglementeze exportul de produse agricole și alimentare, astfel încât să se asigure cu prioritate stocurile necesare pentru România. De asemenea trebuie avute în vedere mega-fermele de tip Balta Mare a Brăilei, marile exploatații agricole din sudul și estul țării, care vând cu preponderență recoltele la export. Astfel, trebuie să se asigure că acești mari producători nu contractează deja producțiile și dacă au făcut-o să se găsească soluții astfel încât stocurile României să nu fie afectate.

De preferat ar fi să exportăm produse finite și semifinite (pâine congelată, biscuiți și nu grâu, carne conservată, salam, conserve de carne și nu în viu sau carcasă).

Punctul 5

Informarea agresivă a producătorilor agricoli cu privire la avantajele oferite de organizarea în asociații de producători. Înlesnirea birocrației privind organizarea asociațiilor și oferirea în continuare de facilități fiscale pentru o perioadă de 5 ani producătorilor astfel organizați.

Punctul 6

Semnarea unor parteneriate cu principalii distribuitori de combustibili auto, pentru vânzarea în localitățile rurale, a combustibililor marcați chimic pentru agricultură, neaccizați. Dificultatea cu care micii fermieri își recuperează acciza de la combustibilii utilizați în agricultură în acest moment (fapt pe care majoritatea nu-l realizează), constituie o piedică în dezvoltarea sectorului și fac ca micile ferme să fie neperformante.

Punctul 7

Găsirea de urgentă a unui brand/siglă de “Produse agro-alimentare Românești” și promovarea acestuia – promovarea consumului de produse românești (cu prioritate) prin: comunicate de presă MADR, intervenții in mass- media, spoturi publicitare, etc.

Astfel, Ministrul agriculturii va transmite constant o serie de mesaje de încurajare (către populație) a producției și consumului de produse românești ! fapt ce va ajuta România din 4 puncte de vedere:

  • Promovarea produselor agro alimentare și a fermierilor români – încurajarea acestora.
  • Relansarea / dezvoltarea producției autohtone prin utilizarea la maximum a potențialului agricol inestimabil de care dispunem.
  • Asigurarea securității alimentare a României – independență alimentară.
  • Reducerea importurilor de produse agro alimentare finite - reducerea exporturilor de produse de baza si creșterea exporturilor de produse finite. ( ex: reducerea importurilor de: pâine, paste, conserve, lapte, legume și fructe, ulei, etc.)

Punctul 8

Facilități pentru achiziționarea de energie electrică, necesară irigațiilor. Posibile costuri negociate de Guvern numai pentru utilizarea energiei electrice în acest scop.

Punctul 9

Crearea unei scheme de sprijin pentru fermierii care pot să beneficieze de irigații în vederea înființării de culturi succesive (ex: soia, porumb siloz – pentru furaje, floarea soarelui, etc.)

Punctul 10

Dată fiind actuala situație de criză, cât și pentru viitor, consider că trebuie mărite cantitățile de alimente și produse agro-alimentare de bază în cadrul Rezervelor Naționale de Stat, într-un sistem hibrid cu costuri minime pentru bugetul de stat.

  • propunerea poate fi inițiată de instituțiile abilitate ale statului și ulterior aprobată în cadrul CSAT.

Punctul 11

Extinderea platformei web a RNDR și pentru sectorul de produse animale (carne, lactate), însă trebuie avute în vedere anumite particularități ale acestui tip de comerț, care presupune mai multă atenție la producție, procesare și transport. Menționăm aici etapele de reglementare ce trebuiesc parcurse de instituțiile abilitate ale statului și modelul de business propus.

Punctul 12

Actualizarea constantă a listei producătorilor/procesatorilor de produse alimentare aflați în dificultate și evaluarea stocurilor și capacităților de producție pe categorii de alimente. Este necesară și o comunicare publică a autorității publice care se ocupă de agricultură, pentru informarea producătorilor cu privire la măsurile luate, astfel încât și aceștia să ceară sprijin Direcțiilor agricole.

Punctul 13

Actualizarea informațiilor aferente gradului de absorbție a fondurilor europene aferente implementării proiectelor derulate prin AMPNDR si POPAM, AFIR, APIA si verificarea acestora cu Reprezentanța Permanentă a României la Bruxelles.

Punctul 14

Rebrenduirea de urgență a Casei Române de Comerț Agroalimentar UNIREA, astfel încât aceasta să lucreze ca un HUB pentru produsele agro-alimentare Românești identificate la nivelul fiecărui județ.

Pentru realizarea acestui deziderat Casa UNIREA are nevoie de un site WEB de vânzare a mărfii și depozite județene, unde producătorii să-și aducă marfa, cu plata la 30 de zile (este necesar un sprijin financiar). Produsele alimentare astfel colectate vor putea fi vândute (pe bază de comenzi on-line) cu prioritate unităților de alimentație gestionate de stat (case de copii/bătrâni, spitale, unități militare, penitenciare), marilor lanțuri comerciale și cetățenilor din județele respective prin comenzi online.

Beneficiul acestei măsuri de criză este că poate deveni o practică curentă în viitor, în plus se constituie ca o principală ramură de promovare și consum de produse agro-alimentare românești.

Punctul 15

Realizarea de kit-uri pentru irigații formate din motopompe cu sorb și tambur, acordate în locație de gestiune fermierilor cu ferme mai mari de 10 ha, pe o perioada de 5 ani, si care au obligația de a se îngriji ca un bun administrator de exploatarea si reparația acestora, accesibilitatea in sistemele de irigații principale si secundare fiind asigurat gratuit. Acest sisteme pot fi utilizate si pentru stingerea unor incendii de vegetație spontane. Sumele necesare achiziției de cca 2000 de astfel de pompe pot fi alocate din programul național de irigații sau din fonduri europene aferente PNDR, fără a greva suplimentar bugetul de stat și poate fi un real stimulent pentru IMM-uri să producă astfel de sisteme pe plan național.

Punctul 16

UAT -urile să identifice și să acorde terenuri intre 3-50 ha, în concesiune, pe o perioadă de maxim 49 de ani, pentru înființarea de exploatații agricole

Punctul 17

Realizarea de kit-uri informaționale pentru accesare fonduri europene, in format electronic formate din: proiect standardizate și preaprobate sunt acele proiecte care sunt deja în exploatare în România, având toate avizele necesare și care pot fi „clonate” de alți fermieri, fără a mai fi nevoiți să se autorizeze și avizeze la multitudinea de autorități avizatoare din România (eliminare birocrație și consultanță inutilă), pachet legislativ si ghiduri de bune practici.

Punctul 18

Promovare și vânzare de produse agricole procesate, pe piețe terțe, prin mecanismele economice deja existente la nivelul tuturor reprezentanțelor economice externe ale ARICE.

Punctul 19

Acordare facilități fiscale pentru operatorii economici (persoane fizice sau juridice) care se înființează sau care se reorientează pe piața economică în vederea procesării produselor primare, să beneficieze de un impozit pe profit de 5% pe o perioadă de 5 ani.

Punctul 20

Impunerea de masuri comerciale pentru magazinele/lanțurile de magazine în vederea stimulării vânzării de produse locale.

Punctul 21

În consonanță cu măsurile de sprijinire a fermelor agricole convenționale, instituțiile abilitate ale statului au datoria să sprijine înființarea de ferme piscicole în zonele propice înființării și dezvoltării acestora, cu precădere unde resursele de apă sunt suficiente (râuri, lacuri, izvoare, etc.). Măsura vine să completeze conceptul de ferme de familie (explicitate anterior, care să aducă un profit de aproximativ 30/50 de mii de euro anual) și pe zona de producție piscicolă.

Sprijinul ar trebui să fie acordat persoanelor care dețin (sau fac dovada că au închiriat/concesionat pe minim 10 ani) un teren agricol într-o zonă pretabilă construirii unei ferme piscicole, de minim un ha. Acesta constă în acordarea unor facilități pentru subvenționarea cheltuielilor pentru excavări lacuri artificiale de sumă fixă prin AM-POP sau de la buget, și oferirea de sprijin pentru prima populare cu puiet.

Condițiile ar fi ca ferma să fie păstrată minim 10 ani, în caz contrar proprietarul să piardă proprietatea asupra terenului/sau să restituie banii primiți ca subvenție.

Punctul 22

Pentru a reduce procentul de emisii de GES și pentru a crește gradul de stocare a carbonului o soluție foarte eficientă și viabilă este următoarea:

Aplicarea măsurilor de împădurire a terenurilor agricole deteriorate prin plantarea acestora cu arbori forestieri cu creștere rapidă, care rețin carbonul, fără aplicarea procedurii de scoatere a terenurilor din circuitul agricol.

După o perioada de cca 15- 25 de ani, masa lemnoasă de pe aceste suprafețe poate fi folosită, iar terenul returnat în circuitul de producție agricolă. Termenul de 15-25 de ani în care aceste suprafețe au fost împădurite va permite refacerea integrală a fostelor terenuri agricole degradate și astfel acestea pot fi redate circuitului agricol, în paralel cu aplicarea acestei măsuri asupra altor terenuri agricole degradate.

Pentru aplicarea acestei soluții este nevoie doar de o modificare legislativă necesară:

Pentru aplicarea acestei masuri prezentate mai sus este necesara modificarea/completarea Legii nr. 231 din 2 august 2018 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. respectiv art. 4.1, respectiv din Ordinul ministrului agriculturii nr. 83/2018, art. 1, alin.2, pentru aprobarea Procedurii privind scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor situate la marginea localităților, precum si pentru aprobarea procedurii privind restituirea tarifului plătit către Fondul de Îmbunătățiri Funciare, care prevede că scoaterea temporară din circuitul agricol până la starea lemnului masiv.

Această soluție va acoperi trei priorități majore naționale:

  • reducerea emisiilor de carbon prin compensare, adică revenirea în circuitul agricol a terenurilor și zonelor agricole degradate și/sau deșertificate prin menținerea potențialului agricol al României - asigurarea continuă a securității alimentare naționale,
  • continuitatea a forței de munca din mediul rural,
  • îndeplinirea angajamentelor de agromediu europene și internaționale.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Neo Fiziocrat. Si totusi curentul asta e depasit de 200 de ani
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult