„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

În contextul actual economic și de securitate, caracterizat de incertitudine și o instabilitate descurajatoare, producătorii mici și mijlocii din sectorul de producție și procesare a alimentelor caută constant alternative pentru ieșirea din acest sector, cu consecințe nefaste asupra demografiei din zonele rurale, asupra securității alimentare ce ține de producție, procesare și vânzare, cât și, nu în ultimul rând, asupra culturii naționale rurale din România. Pentru a combate aceste riscuri, există câteva măsuri ce pot fi întreprinse în viitorul apropiat de către autoritățile române, pentru conservarea modului de viață tradițional românesc, corelate în același timp cu o îmbunătățire a nivelului de trai al fermierilor mici și medii. Foto: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia

Au fost create valuri în mass media despre imperialiștii ce sug sângele fermierilor români, cu așa-ziși experți, ce analizau nume mari din industrie și cotele lor de profit. Încercarea de a demoniza filiale ale multinaționalelor prezente în România era tot parte a unui plan politic meschin. Acela de a aduna voturi de la masa de oameni. Căci realitatea este alta- și o succintă descriere a ei- ne va aduce o imagine corectă (Foto: Profimedia Images).

„Pe aceeași bucată de pământ poți face mai multe produse, dar pământ nu se mai fabrică." Foto Getty Images

„În 1938, Europa a suferit de secetă cumplită, a făcut 500 de kg la hectar, noi am făcut 750 și le-am dat lor diferența...” Foto: Monty Rakusen / ImageSource / Profimedia

În vreme de război se fac cele mai mari profituri și nu a fost excepție nici de data aceasta. Discounturile practicate de mărfurile ucrainene au degradat piețele din proximitate, România, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia. Fără nicio regulă, fără nicio măsură de control a documentelor, fără control sanitar-veterinar, am văzut cu toții ceea ce s-a întâmplat. Când susțineam că facturile ce se prezintă în vamă sunt la jumătate din prețul oarecum normat de piață, nimeni nu spunea nimic, toată lumea ridica din umeri. Foto: Inquam Photos / George Călin

„Dorința mea e ca tot ecosistemul în care vom lucra - de la top management și până la ciobani - toată lumea să beneficieze pe termen lung și să aibă o predictibilitate a veniturilor multianuale. E foarte important, pentru că nu urmăresc doar un business de succes și cu un profit care să nu se întoarcă și către cei care participă activ la acest proiect”, susține Cristian Mercioniu. (Foto: George Călin/ Inquam Photos)

De unde a plecat totul? Păi Comisia Europeană a acordat luna trecută un pachet de 56,3 milioane de euro pentru fermierii bulgari, polonezi și români. În urma presiunilor venite din partea acestor state, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și președintele Consiliului European, Charles Michel, au fost de acord cu majorarea sumelor și acordarea unui al doilea pachet de compensații...Foto: Inquam Photos / Ovidiu Iordachi

Aceste pensii sunt „special” de mici à rebours cu pensiile speciale ale magistraților, parlamentarilor, milițienilor, securiștilor și militarilor, al căror număr este echivalent, adică tot două sute de mii de cetățeni republicani.

România are în acest moment rolul cel mai important din punct de vedere al exportului de materie primă agricolă din bazinul Mării Negre. Este efectiv Hedger-ul Ucrainei. (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)