Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

25 de agricultori din Banat s-au unit într-o cooperativă și au văzut ce înseamnă forța asocierii. „Nu s-a întâmplat să producem ceva și să nu putem vinde”

Lorena Pal

Aflată la 47 de kilometri de Timișoara, comuna Lovrin beneficiază de o resursă care le poate face viața mai bună nu doar locuitorilor săi: solul fertil, bogat în humus, ale cărui roade ajung astăzi la oameni aflați la mulți kilometri distanță. Dacă o iei din centrul micii comune pe un drum în dreapta și străbați câmpul deschis, unde poți zări câțiva fazani, ajungi la o cultură de varză bine îngrijită. Parcela pe care se află face parte din cele peste 100 de hectare ale Cooperativei Agricole Banat Fresh, înființată în anul 2018 - prima organizație de acest fel din județul Timiș și o raritate într-o țară în care forța asocierii e de multe ori neglijată. 


„Cooperativa are numărul de înregistrare C35/1/2018. Cei de la Registrul Comerțului au învățat cu noi să înființăm împreună o cooperativă, eliberarea actelor a durat mai mult decât la un SRL”, își amintește Lorena Pal, directoarea organizației. Astăzi, Banat Fresh a ajuns să aibă 25 de membri fondatori și asociați, de la nouă câți avea la începuturi.

Sere încălzite cu apă termală. „Asta ne permite să nu oprim nicio zi livrările”

„Sunt producători locali din vestul țării, din județele Timiș și Arad. În Timiș lucrăm cu producători din Lovrin, Periam și Gottlob pentru legume și pepene. De aici avem vărzoase - varză, conopidă și țelină - și, bineînțeles, delicioșii pepeni, verzi, cu miez galben, toate sortimentele de pepene aici le producem. Iar pentru diversitate am cooptat producători din județul Arad. Acolo avem suprafețele protejate, șapte hectare de sere și peste două hectare de solarii. Acolo se produc produsele ultra fresh: salată, ceapă verde, ridichi, tomate, dovlecel, vinete, castravetele cornișon. Avem o fermă cu șase hectare de seră încălzite cu apă termală și asta ne permite să nu oprim nicio zi livrările. Noi livrăm și în 1 și în 3 ianuarie, constant avem salată verde, cu precădere”, explică Lorena Pal. 

„Am fost susținuți din primul moment de Lidl”

Recolta producătorilor certificați Global GAP din cadrul Cooperativei Agricole ajunge la Lidl. Nouă dintre producătorii care fac parte din Banat Fresh au primit deja această certificare ce atestă calitatea produselor, în timp ce alții se află în proces de a o obține.

„Nu știam exact în ce direcție să o luăm, dar am fost susținuți din primul moment de Lidl. În 2018, chiar după înființare, am contactat toate lanțurile de magazine, pentru că acesta era targetul nostru, și cea mai mare deschidere am avut-o din partea Lidl. Nici nu știam exact ce avem de făcut și am primit susținere logistică, numere de telefon, tot ce am avut nevoie să ajungem cât mai repede să ne conformăm standardelor lor, ca să putem livra. Și în octombrie mergeau deja primele culturi către magazinele Lidl.

La momentul respectiv, când auzeai că ți se cere o certificare Global G.A.P., te uitai puțin în cruciș, nu știai ce înseamnă, dar am învățat împreună. În 2019, Lidl a organizat cursuri regionale pentru toți producătorii, ca să învățăm cu toții ce înseamnă acest standard. Ne-au ajutat cu firme de certificare, tot ce am avut nevoie ca să putem merge pe drumul ăsta”, spune Lorena Pal. Pentru certificarea Global G.A.P. producătorii trebuie să îndeplinească cerințele de calitate, de siguranța alimentelor și bune practici de mediu, dar și standardele referitoare la sănătatea și securitatea lucrătorilor. „Ca să avem această certificare, noi facem analiză la sol, să vedem de ce are nevoie, îngrășăminte, fertilizări; facem analize la apă – apa pe care o folosim în agricultură trebuie să fie potabilă, să aibă toate caracteristicile unei ape potabile și cel mai important, înainte să punem pe piață produsele, facem analize de reziduuri, de pesticide la produs. După ce noi ne asigurăm că produsul corespunde, îl lansăm pe piață”, explică Lorena Pal. 

O zi de la recoltare la livrare

Terenul cu varză de la Lovrin aparține unui producător care cultivă o suprafață de 28 de hectare: 22 au fost ocupate cu pepene, patru cu cartofi și două cu varză. Pepenele a fost recoltat și vândut demult, cartoful este în depozite, iar în curând va veni vremea verzei: de pe cele două hectare producătorul estimează că va recolta în total 120 de tone.

O varză are nevoie de 90 de zile ca să crească: semințele sunt puse în răsadnițe și sunt așteptate să crească. În două-trei săptămâni, se formează o mică plantă de varză, iar când ea ajunge la o anumită înălțime agricultorii o duc pe câmp, unde este îngrijită vreme de trei luni, iar apoi recoltată. Lidl îi ajută pe agricultori cu organizarea, astfel încât varza să ajungă proaspătă în magazin. Aceștia anunță ce pot recolta în săptămâna următoare, iar până la finalul săptămânii Lidl transmite nevoile din magazine. Pentru ca marfa să fie proaspătă, toate recoltările se fac dis de dimineață, cu o zi înainte de livrare. Apoi produsele sunt trimise în depozitul central al cooperativei de la Sânandrei, unde sunt păstrate în condiții optime, etichetate și trimise a doua zi către depozitele Lidl. Membrii cooperativei au mereu ceva de livrat. 

„La ora 6 dimineața se etichetează marfa și se încarcă pentru prima livrare. După ce au plecat camioanele, începem să pregătim livrarea de a doua zi. Producătorii știu că după ora 8 trebuie să ajungă cu marfa la depozit, dacă e nevoie, se face sortarea și ambalarea de către colegii mei. La finalul zilei, ce ne rămâne de făcut trebuie să fie doar curățenia, marfa e toată pregătită astfel încât a doua zi să o putem lua de la capăt. Finalul zilei de muncă depinde de sezon, în ianuarie e la 12 la amiază, în sezon se termină și la 7-8 seara”, explică directoarea cooperativei. Pentru sănătatea culturilor, producătorii au grijă să facă rotația lor așa cum scrie la carte. Nu pot cultiva ani la rând varză într-un singur loc, pentru că apoi nu o să mai crească varză de calitate. De aceea, la anul, pe terenul de la Lovrin se va afla o altă cultură.

10 -12 tiruri cu pepeni livrate săptămânal

Acum agricultorii sunt între sezoane. „Am terminat primul ciclu de culturi, am terminat pepenii, primul ciclu de roșii, de dovlecei etc, începem cu ciclul doi. Săptămâna asta, în septembrie, livrăm doar trei tiruri de marfă. În luna iulie, când am avut și pepenii, livram 10-12 tiruri pe săptămână doar cu pepeni – într-un tir încap aproape 20 de tone – și nu doar în Lugoj, mergeam și la Iernut (județul Mureș) cu pepenele și încă 3-4 tiruri de legume. Noi livrăm la centrul logistic din Lugoj și la cel din Iernut. Nu facem livrare directă în magazin, ar fi foarte complicat și ar necesita să avem 100 de mașini să putem deservi. Având în vedere că discutăm despre legume proaspete, ele trebuie să fie acolo la 5-6 dimineața, dacă livrarea se face direct. Vă dați seama de câte mașini am avea nevoie?!”, arată Lorena Pal.

„Toți credeau că o să le furăm terenurile, rămăseseră cu ideea a ceea ce a fost în trecut cooperativa”

În cei șapte ani de funcționare, cooperativa s-a dovedit un succes, însă începuturile ei au fost dificile, pentru că producătorii erau pur și simplu reticenți la ideea asocierii.

„În 2018, producătorii locali nu au avut dorința de a se asocia. Deloc. Nu înțelegeau exact ce o să se întâmple, toți credeau că o să le furăm terenurile, rămăseseră cu ideea a ceea ce a fost în trecut cooperativa. Am avut câțiva curajoși, nu mulți, am plecat la drum cu nouă producători, reticenți și ei, dar au văzut că nu se întâmplă nimic suspect, că lucrurile funcționează, că de fapt lor le este foarte bine. Singura lor grijă este să producă, să ne dea un telefon și să ne spună cât și ce recoltează, cam asta a devenit grija lor principală. Nu știu ce e aia logistică, etichetare, noi ne ocupăm și de implementarea standardului Global G.A.P. Ei doar produc. Ceea ce e cel mai important până la urmă. Dar da, aproape că am fost fugărită cu mătura din curtea unui producător, nu glumesc, «Ați venit să ne luați terenurile, hoților!»... Nu am colaborat, evident”, povestește Lorena Pal.

„Nu s-a întâmplat să producem ceva și să nu putem vinde”

Potrivit ei, alternativa producătorilor cu care lucrează era să vândă în piață. „Între timp s-a dovedit că este mult mai comod și, cel mai important, mai sigur să colaboreze cu noi.

Originară din Deva, Lorena Pal este de profesie economist și a lucrat mulți ani în multinaționale. A ajuns cu job-ul la Timișoara pentru două săptămâni, însă s-a îndrăgostit de oraș și nu a mai plecat. „Am lucrat 12 ani ca manager în multinaționale și am simțit nevoia de o schimbare, iar schimbarea a venit de la un om de afaceri din județul Timiș, specializat pe comerț cu legume și fructe. După vreo doi ani de colaborare, am fost director de societate la dânsul, a fost identificată nevoia asta de înființare a unei asociații, pentru că nu erau la vremea respectivă, și am înființat această cooperativă agricolă”, povestește ea.

A văzut că munca din agricultură este lungă și epuizantă, iar vreme de cel puțin două luni pe an producătorii stau pe câmp de dimineața până seara. De multe ori, fenomenele naturii le zădărnicesc eforturile, iar subvențiile mici și birocrația agravează situația. Atunci când au un an prost, agricultorii români nu au decât să spere că următorul va fi mai bun.

Forța asocierii a dat însă rezultate pe termen lung și în aceste condiții. Un hectar de teren agricol costă la Lovrin 15.000 de euro, aproape dublu față de media națională. Fermele micuțe de familie de la începuturi care au intrat în cooperativă sunt acum întreprinderi în sine. Pe terenurile producătorilor se află tractoare, depozite, logistică, sisteme de verificare a umidității în sol, semn că agricultura de aici a trecut la alt nivel din punct de vedere tehnologic.

Producătorii din cadrul cooperativei se extind

Care sunt planurile de viitor ale cooperativei? „Planurile noastre de viitor țin de colaborarea cu Lidl. Ultima recomandare a fost să ne extindem, exact asta și facem, fiecare producător mai cumpără câte o parcelă. Eu am început o colaborare cu un producător din Tomnatic, care are 42 de hectare, toate pe legumicultură. Este membru asociat momentan, dacă ne place colaborarea va deveni membru acționar, ca restul membrilor. Am cooptat, de asemenea, la Beregsău (n.r, sat în comuna Săcălaz, județul Timiș, aproximativ 18 km distanță de Timișoara), un fermier cu două hectare de tomate care sunt top 1 în rândul legumelor din România. Cea mai bine vândută legumă e tomata. Am învățat și eu: ce au în comun bananele, tomatele și ceafa de porc? Sunt cel mai bine vândut fruct, cea mai bine vândută legumă, cea mai bine vândută carne”, spune directoarea.

Cină cu legume de pe parcelele din Banat

Pentru că este vegană, Lorena Pal adoră legumele, fără discriminare. „Mă potrivesc aici în decor, sunt ca la mine acasă. Rețeta mea preferată este o supă cremă verde, îi spun eu, dar cu de toate: zucchini, spanac, pătrunjel frunze, mărar frunze, coriandru frunze, câteva ciupercuțe, gătite sau crude. Le mixez pe toate și iese un deliciu de supă. Ieri la cină am luat o varză verde din cealaltă parcelă, o varză roșie și mi-am combinat cu un pic de spanac, un delicios dressing de frunze și asta a fost cina mea. Mâncăm și cromatic. Culoarea mea preferată este verdele pentru că orice are verde are și clorofilă și viață”, explică ea.

Povestește că pe terenurile de la Lovrin vin uneori fazani sau iepuri, însă nu le sunt întinse capcane. „Se mai întâmplă să ne supere iepurii, ne mai mănâncă puțin din culturi, dar îi lăsăm, că ne lasă și nouă”. 

Acest articol este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Fac parte din categoria " speciala " a lantului agricol romanesc ... de regula produc pentru export ca apoi materia procesata de UE sa se intoarca la raft ca produs strain cu pret mai ieftin !!
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult