Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

3 strategii simple pentru a renunța la fast-fashion: „Primesc alertă prin SMS când o achiziție depășește pragul de 400 de lei…”

Shopping

Foto: Guliver/ Getty Images

Am ajuns în săptămâna 8 de post ... fără shopping  și am început să mă obișnuiesc cu ideea.  Mai ales cu faptul că, dacă mă organizez corect săptămânal, am de fapt în garderobă tot ce am nevoie.

Ce înseamnă să mă organizez corect?

1. Să îmi fac o mini-strategie pentru fiecare săptămână – îmi face foarte ușoară „munca” în fiecare dimineață. Chiar dacă pare ca îmi reduc opțiunile, de fapt îmi reduc timpul de alegere a outfit-ului. Mini-strategia constă în a-mi alege o temă săptămânală – fie o anumită culoara (negru, albastru, roz), fie un anumit print (animal print, buline, dungi), fie anumite item-uri vestimentare pe care pot să le rulez în multe combinații (cum a fost jacheta de lână colorată din săptămâna 1- las poza mai jos) sau un item clasic (cămașă albă, fustă neagră) și tot așa… 


2. Să am grijă de hainele pe care le am, respectiv să fiu mult mai atentă la eticheta hainelor, astfel încât să le îngrijesc conform indicațiilor, pentru a avea o durată de viață cât mai mare. Trebuie să țin cont că dacă „distrug” un obiect vestimentar, ONE YEAR NO SHOPPING nu îmi permite să îmi iau unul similar.

Sursa - http://www.brokegirlsgoout.com/

Ca și mâncarea, moda este o industrie globală la care oamenii nu au de ales decât să ia parte, pur și simplu pentru că hainele sunt o necesitate. La fel ca în cazul mâncării, mulți dintre noi consumăm prea mult moda - drenarea resurselor naturale, poluarea râurilor cu coloranți, umplerea dulapurilor noastre și umplerea depozitelor de gunoi cu o cantitate de haine nedorite.

O formulă asemănătoare cu cea a lui Michael Pollan, (autor al cărții „În apărarea alimentelor: un manifest al mâncătorului”) care se referea la modul în care un om ar trebui să mănânce: „Mânâncă mâncare. Nu prea mult. În mare parte plante” ar putea funcționa la fel de bine pentru îmbrăcăminte și ar suna cam așa: Cumpărați haine mai bune. Cumpărați mai puțin din ele. Purtați-le mai mult.

De mai bine de 2 ani, de când am renunțat practic să fiu un angajat clasic, cu un salariu măricel garantat la sfârșitul fiecărei luni, mi-am propus sa fiu mult mai atentă cu toate cheltuielile. Logic de altfel… O parte destul de consistentă, neplanificată și, în niciun caz, estimată corect, se ducea pe obiecte vestimentare (haine și accesorii) pe care le purtam de mai multe ori, o dată sau, cel mai grav, niciodată.

Așadar, am făcut o alegere complet personală, precaută, de început de carieră pe cont propriu, fără un venit lunar constant.

Ce am reușit: să cumpăr mai puțin și să mă bucur de achizițiile mele mai mult. Ulterior, am simțit că sunt pregătită să am o ambiție mai mare ONE YEAR NO SHOPPING, din care au mai rămas 10 luni.

3 strategii simple pe care le-am aplicat pentru a renunța la cumpărături și, mai ales, la fast fashion (fast fashion = haine la prețuri accesibile adaptate după modelele marilor designeri, care pătrund rapid in toate garderobele noastre).

1. Am ales numai magazine/ branduri cu haine statement, de calitate, cu design și materiale inedite, pe scurt magazine mai scumpe

Dacă ai fost vreodată în situația de a cumpăra haine doar pentru că sunt ieftine sau dacă cumpărăturile sunt o formă de divertisment, am o propunere: data viitoare când mergi la shopping, alege ceva scump, adică un preț peste limita superioară pe care obișnuiești să o plătești. Destul ca să te facă să transpiri puțin și să doară portofelul.

Ideea este să te facă să te întrebi: „Cât de mult vreau asta?”

Funcționează ca o protecție împotriva instinctului de a cumpăra tot ce îți iese în cale, care este de fapt o reacție la accesibilitatea hainelor ieftine, a căror etichete cu preț scăzut aproape că te strigă.

Îmi plac hainele, probabil mai mult decât majorității oamenilor, și am în garderobă o varietate uriașă de haine și de prețuri plătite pentru fiecare dintre ele.

Provocarea mea a fost să cheltui cel puțin 400 lei pentru fiecare articol vestimentar cumpărat. Mult sau puțin, este un punct de vedere foarte personal, și nu vreau să intru în nicio dezbatere.

Trebuie doar să menționez că limita nu a fost aleasă întâmplător – corespunde cu suma pentru care primesc notificare prin SMS atunci când o tranzacție o depășește.

Când fac cumpărături și nu primesc SMS, nu am nicio mustrare de conștiință (adică sub 400 lei), dar dacă vibrează telefonul când îmi bag cardul în portofel, simt că a fost o cheltuială mare.

Deci 400 de lei este pentru mine pragul mental dintre accesibil și scump. 

Din momentul în care mi-am propus pragul de 400 lei, nu mi-am mai permis să fac prea multe achiziții, am fost mereu nevoită să renunț la ceva sau să fac compromisuri. Însă, am perceput toate achizițiile ca investiții, iar bucuria că am obținut ceva nou s-a rărit.

Sursa - https://www.teepublic.com/

Am mers un pas mai departe și am descoperit ce se întâmplă de fapt în mintea noastra.

Procesul psihologic pentru noi toți este similar, indiferent dacă cumpărăm de la Zara sau Prada. Cercetătorii au descoperit că “insula” - partea creierului care înregistrează durerea - joacă un rol în deciziile de cumpărare.

Creierul nostru alege plăcerea de a dobândi împotriva durerii de a plăti.

Pe măsură ce prețurile hainelor scad și durerea face la fel; făcând cumpărături de haine ieftine/ fără un efort material notabil, doar de divertisment, creierul se deconectează de nevoile noastre reale de îmbrăcăminte. 

De ce ne bucurăm de cumpărături?

Cumpărăturile sunt un proces complex din punct de vedere neurologic.

În 2007, o echipă de cercetători a testat un grup de oameni în timp ce luau decizii de cumpărare și au descoperit următoarele:

  • când mergem la cumpărături și vedem un obiect dorit, centrul de plăcere în creier se aprinde. Cu cât ne dorim mai mult obiectul, cu atât se detectează mai multă activitate a nucleului din creier.
  • În momentul în care aflăm prețul articolului, insula (o alta parte a creierului, am făcut referire la ea mai sus) procesează durerea.
  • Însă cortexul prefrontal medial cântărește decizia de cumpărare, punând în „competiție” plăcerea imediată a achiziției și durerea de plată la fel de imediată. Fericirea de avea ceva este mai puternică decât durerea pierderii.
  • „O parte din bucuria pe care o obții din cumpărături nu este doar că ai cumpărat ceva ce îți place cu adevărat și pe care îl vei folosi, ci și că ai obținut ceva la un preț bun” spune Dr. Tom Meyvis, profesor de marketing la NYU’s Stern School of Business.

De la stânga: activarea în ambenele nucleului (plăcere), cortexul prefrontal medial (analiza cost-beneficiu) și insula (durere și dezgust).

Cum putem sa restabilim echilibrul?

Pur matematic: prețul nu îl mai considerăm o necunoscută, îi dăm valoarea de minimum 400 lei (sau limita stabilită de fiecare) și atunci rămâne în ecuație doar “dorința” de a avea acel ceva. Does it make any sense?

2. Am gândit fiecare achiziție ca începutul unei relații cu un articol vestimentar.

De când a fost conceput – primele etape ale lanțului de aprovizionare, persoanele care au proiectat hainele, cele care le croiesc – și până se termină - într-o groapă de gunoi sau o instalație de reciclare. 

Sursa - https://www.wardrobeoxygen.com/unhealthy-relationship-closet-fashion/

Unde intervenim noi? Îl punctul de cumpărare, iar din acel moment, acea piesă vestimentară este responsabilitatea noastră – să o purtăm, să o spălăm, să o îngrijim, să o aranjăm frumos în dulap, să nu o pătăm și, în cele din urmă, să o aruncăm.

Trebuie să decidem dacă această relație merită ceea ce costă.

3. Am evaluat adevărata „valoare” a ceea ce am cumpărat

Adevărata valoare, adică prețul „real”, este diferit pentru fiecare dintre noi, pentru că nu este reprezentat de prețul tipărit pe etichetă, ci de costul pe uzură.

Nimic mai simplu: costul de uzură = Suma totală plătită pentru articol / numărul de purtări

Ideea este că un articol pe care îl purtăm adesea poate avea o valoare mai mare decât un lucru ieftin pe care îl purtăm de câteva ori sau doar un sezon.

 Exemplu - O pereche de jeanși de 100 de lei cumpărați din impuls și purtați de 10 ori, are un cost de uzură de 10 lei, în timp ce o pereche de jeansi de 400 de lei, purtați de 50 de ori are un cost de uzură de 8 lei.

Jeanșii chiar sunt cel mai bun exemplu de articol vestimentar care chiar dacă sunt mai scumpi, reprezintă de fapt o ofertă mai bună pentru sănătatea garderobei noastre.

Costul de uzură favorizează articolele de calitate.

Un tricou de 30 lei care se micșorează la prima spălare, se decolorează sau se scămoșează, are un cost de uzură mai mare decât un tricou de 100 lei care poate fi purtat regulat câțiva ani. Prețul nu garantează calitatea, iar un cost scăzut nu garantează nici o afacere.

O singură mențiune despre costul pe uzură: fii sincer cu tine în evaluarea numărului de purtări. Nu lăsa să devină o justificare pentru a cumpăra ceva, scump sau nu, pe care nu îl vei purta cu adevărat.

Așadar, provocarea ONE YEAR NO SHOPPING este un test pentru mine de a aprecia mai mult hainele pe care le am deja și voi aprecia item-urile care nu mă vor lăsa la greu, adică quality fashion (exact opusul acelora ce reprezintă fast fashion).

Până săptămâna viitoare puteți să mă urmăriti pe Instagram și Facebook să participați la cursurile de Image and Colour – cum să devin propriul meu stilist, să îmi sugerați orice brand/ afacere care susține direcția sustenabilă în fashion pentru a o face cunoscută celor interesați, să acceptați provocarea Shopping Diet pentru orice perioadă de timp vi se pare fezabilă și să documentăm împreună experiența voastră.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    Încă o observație: prețul ridicat nu e totdeauna corelat cu o calitate net superioară. Poți la fel de bine să cumperi ceva de 4 ori mai scump și doar cu puțin mai bun. Unii comercianți au detectat deja apetitul cumpărătorilor pentru obiecte scumpe și ridică prețul intenționat pentru a sugera, iată, noi vindem calitate. Ceea ce nu-i mereu adevărat. E supărător să pici în această capcană pe care ne-o întind multe firme. Bine, când ai cheltuit deja banii e clar că nu mai mergi curând la shopping, măcar economisești efort și timp.
    • Like 0
    • @ Delia MC
      Foarte adevarat. Intr-adevar atentia trebuie indeptata si inspre calitatea obiectului pe care il platesti. Scump nu inseamna neaparat calitate, dar ieftin SIGUR nu poate sa ascunda calitate... cel putin in magazinele tip retail = nu vorbesc de targuri de haine, consignatii sau second handuri
      • Like 0
  • Ma intreb daca Ioana este Ioana “mea” . Sunt de accord cu multe din ideile articolului.
    • Like 2
    • @ Eugenia Guran
      Da, sunt Ioana "dvs" doamna profesoara <3
      • Like 2
  • Teodora check icon
    Cui se adresează articolele astea?
    Cine are bani, cumpără (asa cum cumpăra si autoarea articolului până sa i se micșoreze bugetul), cine nu, nu.
    Sfatul este sa cumperi haine scumpe, observ, de calitate, ca sa nu se uzeze repede. Cine nu are bani nu isi pune alertă la 400 de lei, o pune la 100, asa ca nu intra in magazinele alea scumpe, nu cumpara haine de calitate. De asta unii sunt îmbrăcați bine, alții mai prost, după buget.
    Oare unde merge doamna aceea din imagine îmbrăcată asa?

    • Like 3
    • @ Teodora
      Articolele se adreseaza oricui este curios sa primeasca mai multe informatii despre cum sa cumparam mai eficient, mai sustenabil, mai smart.
      Nu este o reteta, nu sunt reguli.
      Scump si ieftin este relativ, eu am scris despre decizia mea personala legata la aceasta limita. Fiecare persoana trebuie sa o aleaga singura.
      • Like 1
    • @ Teodora
      La care poza va referiti?
      • Like 1
    • @ Ioana Hurdubelea
      Cred ca la a doua de sus in jos.
      • Like 1
    • @ Teodora
      Delia MC Delia MC check icon
      Bine sau prost se îmbracă de obicei după gusturi. Poți găsi haine bune și ieftine, la outlet de exemplu. La mine funcționează nu plăcerea shopping-ului ci ușurarea de a-mi fi găsit o piesă necesară.
      Tendințe sunt multe: sustenabil, câte 5-6 din fiecare, scump și bun, de designer, etc. Problema e s-o găsim pe cea care ne trebuie ca sa ne menajăm portmoneul și timpul dar să ne și placă hainele. Eu n-aș da 400 de lei pe jeansi, dar pe o jachetă pe care s-o port ani în șir sau pe ceva ce găsesc greu să-mi vină bine și iau odată pentru mult timp, poate da. Pe o geantă n-aș da niciodată mai mult de 250 lei, până la urmă e doar o geantă. La fel cum dau bucuroasă 15 ron pe o bluză din bumbac organic. Nu ar trebui să risipim bani pe mofturi, din respect pentru muncă. Sau măcar s-o facem controlat.
      Doamna e cred, autoarea, care nemaiavînd un loc fix de muncă, nu mai e îngrădită de un dress-code. Ferice de ea!
      • Like 2
    • @ Ioana Hurdubelea
      Teodora check icon
      Am comentat la primul impuls, pur si simplu. Am fost răutăcioasă, poate, sunt femei interesate, daca eu nu sunt.
      Dar poza cu femeia îmbrăcată curcubeu chiar ma intrigă. Ce ati vrut să spuneti cu acea poza? Era de rau sau de bine? Sau e ceva obișnuit?

      • Like 0
    • @ Delia MC
      Teodora check icon
      M-am exprimat gresit. Cand am spus prost îmbrăcat nu ma gândeam la gusturi, ci la haine prost croite, material prost, uzate, adică haine de proasta calitate pe care le cumpara de obicei un om sărac.
      Dar articolul nu se adresează acelei categorii, deci comentariul meu e inutil aici.
      • Like 1
    • @ Teodora
      Delia MC Delia MC check icon
      Nu v-ați exprimat deloc greșit. Uitați-vă pe stradă, multe femei se îmbracă nepotrivit deși hainele nu au cusururi evidente. Sunt prost alese. Dar și de la un nivel financiar în sus, se pot vedea multe ținute aiurea.
      • Like 1
    • @ Eduard Antoniu
      Daca se refera la a doua poza de sus in jos, este o poza cu mine. Asa am fost imbracata la serviciu
      • Like 0
    • @ Delia MC
      Multumesc frumos pentru comment si sustinere. Sunt total deacord cu ce ati spus. Totul este foarte subiect si personal, de aceea nu cred ca stilisti si recomandari date de influenceri (pentru ca reflecta propria lor vizune asupra lucrurilor....ca sa nu mai zic de banii pe care ii primesc pentru acest advertising online).
      Din fericire nu am avut niciodata dress code pentru ca domeniul in care am activat si in activez - advertising - nu are aceasta restrictie, ba din contra... ne lasa sa fim creativi.

      Acum am propriile mele cursuri de Image and Colour - cum sa devii propriul tau stilist, pentru ca totul depinde de noi si de personalitatea noastra vestimentara.
      • Like 0
    • @ Delia MC
      Multumesc, Delia. Total de acord.
      Scump nu inseamna bun sau calitativ sau frumos imbracat
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon elevi-

Educatori, învățători, profesori, cu toții sunt obosiți și fără chef. Dacă nu se urlă pe un etaj dintr-o școala, sigur se vorbește printre dinți. Dacă nu merg manipulările fine, sigur merg metode care sfredelesc sufletele celor mici cu replici grele. (Foto: Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

Microsoft Envision Forum

Peste 800 de reprezentanți ai mediului de afaceri au luat parte, la București, la cea de-a VII-a ediție a Microsoft Envision Forum. În timpul conferinței, Gerd Leonhard - cunoscut futurist și autor, Raymond Campbell - fondator și CEO al Phulukisa Health Solutions și Cedric Dumont – aventurier și antreprenor au discutat despre transformarea digitală.

Citește mai mult