8 din 10 români se gândesc la mâncare chiar dacă nu le este foame. Explicația nu ține doar de voință, arată un nou studiu

sursa foto: Profimedia

Unii oameni se gândesc la mâncare doar atunci când le este foame. Pentru alții, însă, acest gând revine aproape constant: „Ce mănânc? Ce mai gust? Poate ceva dulce?”. Nu este vorba despre lipsă de voință sau de autocontrol, ci despre ceea ce specialiștii numesc Food Noise („zgomot alimentar”).

Fenomenul este explicat, cel puțin parțial, prin mecanisme biologice: fluctuații ale glicemiei, dereglări ale hormonilor care controlează senzația de foame și sațietate sau inflamația cronică din organism. Cu alte cuvinte, acea voce din minte care revine constant la mâncare nu este doar o chestiune de voință, ci are o explicație biologică.

Novo Nordisk aduce acum acest fenomen în atenția publicului din România printr-un studiu de percepție național dedicat subiectului, menit să analizeze modul în care gândurile persistente despre mâncare influențează relația oamenilor cu alimentația și motivul pentru care încercările de scădere în greutate eșuează.

Studiul arată că peste 8 din 10 români au experimentat Food Noise, deși majoritatea nu erau familiarizați cu acest concept. 70,8% dintre respondenții intervievați nu auziseră de Food Noise înainte de studiu, iar doar 9% știau ce înseamnă. Aproape jumătate (47%) spun că îl resimt moderat până la foarte intens. Novo Nordisk a inițiat acest demers tocmai pentru a aduce în atenția publicului un fenomen real, dar rareori numit sau recunoscut.

De ce ne gândim la mâncare chiar și atunci când nu ne este foame

Definiția științifică a Food Noise a apărut relativ recent, abia în 2025, când a fost publicată în revista Nutrition & Diabetes. Cercetătorii consideră că acest fenomen explică, cel puțin parțial, de ce atâtea încercări de slăbit dau greș, dincolo de puterea de voință a fiecăruia. Este vorba despre gânduri legate de mâncare resimțite ca insistente sau greu de controlat, cu impact asupra vieții sociale, mentale și fizice a celor care le trăiesc. În România, Novo Nordisk este prima companie care măsoară amploarea fenomenului la nivel național, introducând astfel conceptul în dezbaterea publică despre gestionarea greutății.

Datele studiului confirmă cât de răspândit este fenomenul: 71% dintre respondenți se gândesc la mâncare și atunci când nu le este foame, iar pentru 27% dintre ei acest lucru se întâmplă frecvent sau foarte frecvent. Interesant este că doar 17% pun acest comportament pe seama lipsei de voință, în schimb o treime (33%) îl leagă de stres, emoții și de contextul în care trăiesc. Aproape un sfert dintre participanți (23%) descriu food noise drept „o problemă reală, dar puțin discutată”.

„Noi credem că primul pas către o gestionare mai bună a problemelor de greutate și a obezității este înțelegerea experiențelor reale prin care trec oamenii și a provocărilor zilnice când vorbim despre scăderea ponderală. De aceea am lansat primul studiu de percepție din România dedicat Food Noise. Rezultatele arată că mii de români se confruntă cu gânduri persistente despre mâncare fără să știe că acest fenomen nu reprezintă o lipsă de voință, are un nume și o explicație biologică și științifică. Mulți oameni nu vorbesc despre asta, deși o experimentează: acea voce din minte care revine când nu le e foame, o experiență reală pe care oamenii o trăiesc, dar nu o pot numi. La Novo Nordisk am ales să vorbim despre Food Noise, nu din dorința de a eticheta, ci pentru a recunoaște acest termen astfel încât să mutăm conversația de la vină și rușine la înțelegere”, a declarat Cecilia Radu, Director General Novo Nordisk România.

Stresul, anxietatea și plictiseala îi împing pe cei mai mulți români să mănânce fără să le fie foame

Pentru mulți, subiectul rămâne încărcat de rușine și tăcere: 21% dintre respondenți spun că mănâncă pe ascuns sau evită să fie văzuți consumând anumite alimente.

Mâncatul declanșat de emoții pare să fie larg răspândit. 77% dintre participanți recunosc că mănâncă, cel puțin ocazional, ca reacție la stres, tristețe, anxietate, plictiseală sau oboseală. În schimb, doar 39% spun că mănâncă în general din foame reală, iar pentru aproape 10% mâncarea funcționează ca o formă de alinare.

7 din 10 respondenți simt regret, vinovăție, frustrare după momentele în care mănâncă mai mult decât și-au propus, doar 6,7% simt plăcere. Peste jumătate ajung să compenseze prin: restricții alimentare - 21%, prin sport suplimentar - 14%, prin mese sărite - 14%, prin autocritică și reproșuri mentale - 12%.

Mirosul de mâncare și reclamele, printre cei mai puternici declanșatori ai poftelor

Expunerea constantă la mâncare, chiar și vizual, joacă un rol important: 37% dintre respondenți se simt expuși des sau foarte des, într-o zi obișnuită, la imagini, reclame și conținut legat de mâncare. Cel mai frecvent declanșator al poftei „fără foame" rămâne mirosul de mâncare (27%), urmat de vitrinele și rafturile din magazine (10%) și de reclamele TV sau online (7%).

Iar dacă e să vorbim despre momentul zilei cel mai vulnerabil, seara este perioada în care oamenii pierd cel mai des controlul asupra alegerilor alimentare (23%), urmată de zilele stresante (15%) și de perioada sărbătorilor (10%).

Cum influențează rețelele sociale relația românilor cu mâncarea și propriul corp

În plin sezon estival, mulți români resimt o presiune suplimentară, cea legată de felul în care arată corpul lor în vacanța la mare sau la piscină. Peste jumătate dintre respondenți (53%) recunosc că simt această presiune cel puțin uneori, iar pentru 23% ea apare des sau foarte des. Nu e o coincidență că acest tipar coincide cu perioada în care rețelele sociale se umplu de imagini cu plaje, costume de baie și corpuri „perfecte" , un flux vizual greu de evitat pentru cineva conectat zilnic la Instagram sau TikTok.

Rețelele sociale și imaginile cu „beach body" par să aibă, într-adevăr, un rol vizibil în acest tipar: 35% dintre români spun că acestea le influențează, cel puțin moderat, relația cu mâncarea, iar 36% resimt un impact similar asupra relației cu propriul corp. Cu alte cuvinte, pentru mai mult de o treime dintre respondenți, o vară petrecută pe rețelele sociale poate însemna și o vară în care se raportează diferit - și nu neapărat sănătos - la ce mănâncă și la cum arată.

Această presiune se traduce și în comportamente concrete, vizibile în special în lunile dinaintea vacanțelor. Aproape jumătate dintre respondenți (48%) se abțin de la dulciuri și tentații alimentare înainte de plecare, 19% merg la sală sau fac mai multă mișcare, iar 14% urmăresc explicit să slăbească „câteva kilograme" pentru costumul de baie. Un procent mai mic, dar deloc neglijabil - 8% - apelează la soluții pentru gestionarea greutății, inclusiv farmacoterapie, semn că pentru unii presiunea estivală depășește simplele ajustări de rutină și devine un motiv pentru a căuta sprijin specializat.

De ce fenomenul Food Noise devine o problemă majoră de sănătate în România

România se confruntă deja cu una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică ale momentului: potrivit World Obesity Atlas 2025, 39% dintre adulții din România trăiesc cu obezitate, iar peste 70% se află în zona de suprapondere și obezitate.

Deși 51% dintre români au încercat în ultimul an să mănânce mai echilibrat sau au ținut dietă, foarte puțini au cerut sprijin specializat: doar 3% au mers la medic, 3% la nutriționist, 1% la psiholog sau terapeut, iar 4% au apelat la soluții pentru gestionarea greutății, inclusiv farmacoterapie.

Novo Nordisk este un pionier în cercetarea studiului obezității și prin intermediul acestui studiu aduce pentru prima dată în România măsurarea fenomenului Food Noise și își propune să urmărească anual evoluția acestuia.

„O problemă trăită în fiecare zi nu poate fi tratată cu o singură conversație. De aceea vrem ca cercetarea despre Food Noise, alături de alte studii pe care le-am realizat și pe care vom continua să le facem anual, să ne ajute să înțelegem mai bine relația românilor cu greutatea și cum îi putem sprijini", a declarat Silviu Apostol, External Affairs Director Novo Nordisk România.

Inițiativa face parte din angajamentul Novo Nordisk de a contribui la o mai bună înțelegere a obezității ca boală cronică și la dezvoltarea unei conversații publice bazate pe date, empatie și informare corectă atunci când vorbim despre gestionarea greutății.

Sondajul „Food Noise - Relația românilor cu mâncarea” a fost realizat împreună cu iVOX, online în România, în iulie 2026, pe un eșantion de 1.319 respondenți adulți. Studiul a analizat frecvența și intensitatea gândurilor legate de mâncare, mâncatul emoțional, declanșatorii din mediu, comportamentele de compensare și nivelul de cunoaștere a conceptului de Food Noise. Eșantionul respectă structura socio-demografică a populației utilizatorilor de Internet din România, iar rezultatele pot fi extrapolate, cu o marjă de eroare redusă, la întreaga populație cu acces la Internet din România care prezintă aceleași caracteristici demografice.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp