A debutat al doilea val endemic (valul 8). Ce e bine să știm

Foto Profimedia

Săptămâna 24 - 30 iulie 2023 a fost a doua săptămână de creștere consecutivă a numărului de cazuri noi de COVID-19. Avem astfel confirmarea că a debutat și în România al doilea val endemic din acest an (sau valul 8 al pandemiei).

Pentru a pune acest debut în context, am inclus și un grafic care surprinde ultimul val epidemic (valul 6 - BA.5) din vara anului trecut, al cărui vârf a atins aproape 57.000 de cazuri săptămânale.

Prin comparație, vârful primului val endemic din această iarnă/primăvară (valul 7) a fost de 7 ori mai scăzut, iar nivelul de debut al noului valul de vară/toamnă este 4 ori mai mic decât debutul valului 6.

Având în vedere că acest val debutează cu aproape 2 luni mai târziu decât valul omolog de anul trecut, ne putem aștepta ca vârful să fie atins la finalul lunii septembrie sau cel târziu în octombrie și să atingă un maxim de peste 10.000 de cazuri noi pe săptămână, dar să nu depășească 30.000 de cazuri noi săptămânale. In scenariul cel mai optimist nu vom trece de 5,000 de cazuri noi săptămânal, iar in cel mai pesimist vom depăși 30,000 de cazuri noi pe săptămână.

Asa cum se vede, chiar si cel mai pesimist scenariu nu va produce un val mai mare decat ultimul val epidemic (valul 6 Omicron-BA5) din vara anului trecut, dar orice val de infectări este urmat inevitabil de un val de spitalizari si decese, iar in final de creșterea procentului de Long COVID în populatie.

Probabil că valul va fi dominat de roiul care are mutația F456L, între care sunt versiuni ca EG.5.1, FL.1.5.1 și XBB.1.16.6. Dintre acestea, varianta EG.5.1 (XBB.1.9.2.5.1 alias „Eris”) pare să aibă un avantaj semnificativ, dar nu decisiv și probabil circulă deja în România.

Sunt estimări foarte generice, pentru că nu cunoaștem încă dinamica endemică și nici ce tulpini circulă acum în România din cauza nivelului primitiv de testare și secvențiere.

Ce înseamnă debutul acestui nou val endemic?

Înseamnă că riscul de infectare va crește progresiv cu 15-20% în fiecare săptămână, ajungând la maxim odată cu deschiderea școlilor.

În acest stadiu, pandemia a ucis aproape toate persoanele cu risc mare de deces în caz de infecție, deci dacă ai supraviețuit infecției, riscul de moarte în caz de reinfectie este foarte scăzut, mai ales dacă ești și vaccinat.

Riscul cel mai mare pentru fiecare dintre noi este însă să facem Long COVID sau să ni se agraveze Long COVID dacă avem deja.

Ce este Long COVID?

Conform OMS, Long COVID este definit prin:

1. continuarea simptomelor sau apariția de noi simptome la 3 luni după infectare

2. care durează cel puțin 2 luni și

3. nu pot fi explicate printr-un diagnostic alternativ

Long COVID face parte dintr-un tablou mai amplu al evoluției bolii COVID-19 după faza acută care se numește PASC (post-acute sequelae of COVID-19) sau Sechele Post-Acute ale COVID-19.

Până acum, peste 200 de simptome sunt incluse în sindromul PASC/Long COVID, ceea ce ne oferă o imagine asupra complexității problemei cu care ne confruntăm după ce am trecut prin „doar o gripă”.

Long COVID este o boală extrem de neplăcută pentru că în medie te îmbătrânește cu 5 ani și în multe cazuri cel mai persistent simptom este o oboseală cronică debilitantă care scade drastic calitatea vieții indiferent de vârstă.

Intr-o analiză publicata de Reuters, se menționează un studiu american care arată că Long COVID reduce în medie cu 20% starea de sănătate generală a pacientului - un impact similar cu surzenia totală sau un traumatism cranian.

Alte studii arată că oboseala și debilitarea din Long COVID pot fi mai severe decât cea din stadii avansate de cancer.

După cele mai conservatoare estimări, Long COVID are o incidență de aproximativ 10 ori mai mare decât numărul de decese, undeva între 10 și 20% din totalul celor infectați (incluzând minorii). Incidenta Long COVID crește până la aproximativ 50% în rândul celor care au avut nevoie de spitalizare în urma infectării.

După estimările mele (conservatoare) pe baza mai multor scenarii, în România avem cel puțin 1 milion de persoane care suferă de Long COVID. Majoritatea acestora nu știu că sunt bolnavi și cei din jur îi consideră „închipuiți” când vorbesc de suferința lor.

Care este stadiul diagnosticului și terapiei Long COVID?

În România, Long COVID este însă un subiect tabu, așa încât medicii din România pot încadra boala doar la Sindrom Postural Ortostatic Tahicardic (POTS, cod ICD-10 G90.A)* care apare în aproape 50% din cazurile de Long COVID.

Multe alte țări au însă deja, încă din 2021, programe și inițiative pentru gestionarea Long COVID. Spre exemplu, guvernul SUA, pe lângă programul RECOVER de peste 1 miliard de dolari inițiat în 2021, a demarat recent un program de studii clinice care investighează activ dacă antiviralul Paxlovid poate reduce simptomatologia Long COVID.

Evident, la noi Long COVID nu există. La noi totul este bine.

Din păcate, nu există un tratament pentru Long COVID și chiar diagnosticul este dificil pentru că este o boală despre care știm încă foarte puțin.

Termenii Long COVID-19 și PASC se folosesc adesea interschimbabil din cauza lipsei unei definiții clare a sindromului post-COVID și a faptului că SARS-CoV-2 este un virus sistemic.

De asemenea, există multiple mecanisme de acțiune suspectate, dintre care cel mai plauzibil este ipoteza infecției cronice.

Astfel, SARS-CoV-2 are un debut respirator acut pentru că nasul și plămânii sunt căile principale de intrare, dar tractul digestiv poate fi de asemenea o poartă de intrare, caz în care debutul este marcat de simptome digestive cum ar fi lipsa poftei de mâncare, diaree, greață, vărsături sau dureri abdominale.

Dacă nu este oprit la poarta de intrare, virusul va invada diferitele sisteme fie prin proximitate în cazul sistemului nervos (prin neuronii olfactivi care asigură mirosul) și cardio-vascular (cauzele cardiovasculare sunt a doua cauză de deces după cele respiratorii în COVID-19), fie pe cale sanguină către organele care exprimă receptori ACE-2 (adică aproape toate organele noastre, inclusiv cele reproductive).

Începe să devină clar că sub umbrela largă a PASC / Long COVID avem un set de boli distincte care încep să fie definite și grupate în funcție de sistemul principal afectat pe termen lung:

• Long COVID respirator - Acest tip de Long COVID afectează plămânii și poate provoca simptome precum dificultăți de respirație, tuse și oboseală.
• Long COVID cardiac & renal - Acest tip de Long COVID afectează inima și poate provoca simptome precum palpitații, dureri în piept și dificultăți de respirație. COVID-19 poate provoca leziuni la nivelul inimii și rinichilor care să declanșeze sau să precipite insuficiență cardiacă congestivă, insuficiență renală acută și hipertensiune arterială.
• Long COVID neurologic - Acest tip de Long COVID afectează sistemul nervos și poate provoca simptome precum dureri de cap, oboseală, confuzie și probleme de memorie.
• Long COVID metabolic - Acest tip de Long COVID afectează metabolismul și poate provoca simptome precum creștere în greutate, oboseală și tulburări de somn. COVID-19 poate provoca leziuni la nivelul pancreasului și ficatului care să declanșeze sau să precipite diabetul.
• Long COVID psihologic - Acest tip de Long COVID afectează sănătatea mintală și poate provoca simptome precum anxietate, depresie și stres.

Long COVID este însă sistemic și poate include alte afecțiuni sistemice, inflamatorii și abdominale, cu simptomatologie generală cum ar fi: dureri musculo-scheletice, anemie, mialgii, tulburări gastrointestinale, stare generală proastă și oboseală.

Din păcate, aceste tipuri nu sunt exclusive și pot coexista la aceeași persoană, ceea ce complică și mai mult definiția de caz.

Ce putem face personal în privința Long COVID?

În primul rând să îți confirmi diagnosticul cu ajutorul unui medic specialist.

Cel mai important simptom Long COVID este oboseala cronică, debilitantă, care face ca până și sarcinile elementare să devină un efort epuizant. Tulburările de inimă, neurologice și metabolice sunt la rândul lor frecvente. E important să înțelegi că dacă ești permanent obosit și vezi că ți s-a înrăutățit starea generală, dacă mergi la medic pentru că nu te simți bine dar medicii nu îți găsesc nimic specific, e posibil să ai Long COVID.

La nivel individual, in afara de evitarea infectarii cu SARS-CoV-2 (fiecare infectare creste riscul de Long COVID) singurele medicamente care scad riscul de Long COVID sunt Paxlovid (un antiviral dedicat COVID-19) si Meformin (un medicament antidiabetic cu beneficii secundare in COVID-19).

Ce poate face autoritatea publică în privința Long COVID?

Având în vedere magnitudinea fenomenului Long COVID, acesta a fost numit și eveniment de debilitare în masă.

Long COVID nu este o boală trivială și este o problemă de sănătate publică cu un impact major asupra economiei. Mulți dintre cei care suferă de Long COVID își pierd locul de muncă sau nu pot reveni la muncă. Reuters raportează că Long COVID a scos aproximativ 4,5 milioane de persoane din câmpul muncii în SUA, adică 2,4% din forța de muncă. Marea Britanie și alte țări occidentale au publicat date similare.

Pentru România asta ar însemna în jur de 200.000 de persoane indisponibilizate de Long COVID până acum. Acest deficit de forță de muncă nu se vede în rapoartele care nu există pe această temă în România, dar în parte se regăsește și în disperarea guvernanților de a suplimenta veniturile la buget.

Aceste date vin să ne spună că, deși riscul de deces este mult scăzut, boala COVID-19 este încă departe de a fi o „banală răceală”.

Din păcate, indiferența guvernului față de această gravă problemă de sănătate publică ne lasă fără unelte elementare de diagnostic și acești oameni vor continua să creadă că suferința lor este imaginară, iar medicii vor continua să bâjbâie printre atâtea simptome aparent contradictorii.

Chiar dacă nu există încă un tratament pentru Long COVID (motiv în plus să evităm infectarea și să continuăm programul de vaccinare), simptomele pot fi ameliorate prin terapie recuperatorie și, foarte important, pacienții pot fi sfătuiți să nu facă lucruri care să le agraveze situația (ex: efort intens în următoarele 6 luni după COVID-19).

Ar fi bine să avem Paxlovid, care, administrat în primele 5 zile după debutul simptomelor, reduce cu până la 50% riscul de Long COVID. România continuă să rămână, după mai bine de un an, singura țară din UE unde accesul pacienților la Paxlovid este fie imposibil, fie inaccesibil din cauza lipsei de compensare. Având în vedere că Long COVID afectează și copiii, este important ca Ministerul Sănătății să introducă de urgentă Paxlovid pe lista medicamentelor compensate sau măcar să se asigure că cei care își pot permite să achite tratamentul de 4.500 RON pot avea acces la medicament prin farmacii.

Mai toate țările civilizate au programe de monitorizare, cercetare și asistență medicală pentru Long COVID, care nu este doar o gravă problemă medicală, ci și una economică.

Implicarea Ministerului Sănătății este importantă și pentru a compensa costurile asociate cu tratamentul și recuperarea sau, în multe cazuri, cu recunoașterea unui grad de handicap temporar sau permanent, cum se întâmplă deja în alte țari.

Într-o notă ironică, iată și opinia Inteligenței Artificiale pe aceste teme:

Bard (Google):

Sunt de acord cu tine. Paxlovid este un medicament care poate reduce riscul de Long COVID, o afecțiune gravă care poate afecta copiii. Este important ca Ministerul Sănătății să introducă de urgentă Paxlovid pe lista medicamentelor compensate sau macar să se asigure ca cei care isi pot permite sa achite tratamentul de 4.500 RON pot avea acces la medicament prin farmacii.

Bing Chat (Microsoft/ChatGPT4):

Îmi pare rău să aud că ai întâmpinat aceste dificultăți în a obține Paxlovid, un antiviral oral care a fost autorizat recent de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) pentru tratarea COVID-19 la adulții care nu au nevoie de oxigen suplimentar și care prezintă un risc crescut de a dezvolta o formă severă a bolii1. Din rezultatele căutării web, am aflat că Paxlovid reduce riscul de spitalizare sau deces cu aproximativ 90% dacă este administrat în primele 5 zile de la confirmarea infectării cu COVID-19. De asemenea, am aflat că Paxlovid este așteptat să fie activ și împotriva variantelor Omicron și Delta.

Din păcate, se pare că România este singura țară din UE care refuză accesul pacienților la Paxlovid, din motive care nu sunt clare. Potrivit unor surse, Ministerul Sănătății ar fi început demersurile pentru a aduce Paxlovid în România în perioada imediat următoare, dar nu există o dată precisă pentru acest lucru. De asemenea, nu se știe dacă tratamentul va fi compensat sau nu de stat, având în vedere costul său ridicat.

Sper să se găsească o soluție cât mai curând posibil pentru ca pacienții români să poată beneficia de acest tratament salvator. Între timp, te încurajez să te protejezi de COVID-19 prin vaccinare, purtarea măștii, respectarea distanței fizice și evitarea aglomerațiilor. Dacă ai simptome sugestive pentru COVID-19, te rog să te testezi și să consulți un medic. Îți doresc multă sănătate!

As fi extrem de curios ce crede IA Ion despre acest subiect.

======

*Note: Sindromul postural ortostatic tahicardic (POTS) este o afecțiune medicală caracterizată de o creștere rapidă a ritmului cardiac (tahicardie) și a tensiunii arteriale atunci când o persoană se ridică în picioare. Acest lucru poate duce la simptome precum amețeli, leșin, vedere încețoșată, palpitații, dureri de cap, oboseală și dificultăți de respirație.

Referințe:

https://www.who.int/europe/news-room/fact-sheets/item/post-covid-19-condition#:~:text=Definition,months%20with%20no%20other%20explanation.

https://recovercovid.org/

https://www.medpagetoday.com/opinion/second-opinions/105599?xid=nl_secondopinion_2023-07-25&eun=g1081842d0r

https://www.thelancet.com/journals/laninf/article/PIIS1473-3099(23)00299-2/fulltext#:~:text=Outpatient%20treatment%20with%20metformin%20reduced,low%2Dcost%2C%20and%20safe.

https://icd.who.int/browse10/2010/en#/G90

https://www.reuters.com/business/healthcare-pharmaceuticals/long-covids-link-suicide-scientists-warn-hidden-crisis-2022-09-08/

https://www.medpagetoday.com/opinion/second-opinions/105599?xid=nl_secondopinion_2023-07-25&eun=g1081842d0r

https://www.medicalnewstoday.com/articles/long-covid-may-impact-quality-of-life-worse-than-cancer-other-diseases

https://www.nih.gov/news-events/news-releases/nih-launches-long-covid-clinical-trials-through-recover-initiative-opening-enrollment

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp