Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

A murit Ivan Patzaichin

Ivan Patzaichin

Marele sportiv Ivan Patzaichin a încetat din viață duminică, la vârsta de 71 de ani.

Legendarul canotor suferea de o boală incurabilă și era internat de mai mult timp la Spitalul Elias din București, au declarat surse medicale pentru Libertatea.

Născut la 26 noiembrie 1949 la Mila 23, județul Tulcea, Ivan Patzaichin a fost cvadruplu medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1968, 1972, 1980 și 1984 și triplu medaliat cu argint.

Foto: Ivan Patzaichin, la Jocurile Olimpice de la Munchen

„Apa a fost ușor de dresat. Pentru că apa nu este totdeauna cuminte și ascultătoare, dar dacă știi să comunici cu ea, dacă știi s-o ghidezi, ea devine foarte liniștită și devine ascultătoare”. spunea în urmă cu doi ani Ivan Patzaichin într-un interviu, în care a povestit și prima sa amintire de pe Dunăre.

„Îmi aduc aminte perfect prima mea dimineață, cred că aveam 3 anișori, când m-am trezit în vârful bărcii bunicului meu. De multe ori adormeam la bunicul acasă. Era foarte dotat cu cărți, știa multe povești… Prima mea ieșire pe baltă a fost așa: m-a luat din somn și m-a pus în barcă, iar eu m-am trezit pe la 10, când soarele era sus și valurile clipoceau…”, a rememorat el.

Foto: Ivan Patzaichin, împreună cu fiica lui în 1984/ Wikipedia

Campionul cu pagaia ruptă

Ivan Patzaichin a intrat în istoria olimpismului drept „Campionul cu pagaia ruptă”. La Jocurilor Olimpice de la Munchen, în 1972, în seriile întrecerilor de la canoe simplu pe 1000 m (C1 - 1000 m), lui Ivan Patzaichin i s-a rupt pagaia la numai câțiva metri după start. În condițiile în care arbitrii nu au oprit cursa (potrivit regulamentului), romanul a vâslit cu ciotul de pagaie și a încheiat cursa, în aplauzele spectatorilor. Descalificat inițial, Ivan Patzaichin a fost primit în recalificări, după contestația depusă de conducerea delegației României. Ulterior, sportivul român a câștigat aurul olimpic la capătul unei curse pe care a dominat-o fără drept de apel.

Foto: Ivan Patzaichin, la Muzeul Satului din București, alături de Prințul Charles în 2017. Sursa: Profimedia Images

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult