Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Mircea Albulescu s-a dus să moară, însoțit de un cor de claxoane și înjurături. „Un bătrân înalt traversează foarte greu strada, de-abia merge…”

Google Earth

Ieri, București, orele amiezii. E cald, nefiresc de cald pentru luna aprilie. În coloana ca o râmă torturată de soare, în care vin dinspre Universitate, mulți oameni coboară geamurile. Se revarsă decibelii, diverși cantautori își spun cu of și mult volum păsurile. Vin de la o conferință de presă, la Teatrul Național s-a dat startul campaniei revistei Timpul, Oamenii Timpului la nivel național. S-a vorbit despre excelență. Despre idealuri, despre formatori de opinie. Și despre oamenii timpului nostru. Foarte puțină presă, mi s-a strîns inima puțin la intrarea în sala media, fumoasă și nouă, dar foarte goală. Campania asta a crescut frumos și repede, e păcat pentru oamenii ăștia veniți tocmai de la Iași să vorbească în fața unor scaune goale. Mai ales că nu va fi deloc ușor să se bată cu proiectul ăsta în faza pe țară. A fost ok pînă la urmă.

Mi s-a strîns inima și cu locul de parcare, așa e tot timpul când plec cu mașina. În București trebuie să pleci tot timpul cu o oră înainte dacă ai întâlnire. A fost ok și cu asta, parcarea subterană de la Universitate era incredibil de goală. Goală, curată și civilizată, are chiar și muzică în surdină în incintele discret ascunse sub stâlpii de susținere. Cred că rezistă la cutremur. Sper. E trei lei pe oră. Aș da și mai mult, sincer, e un calvar să cauți parcare în București. Calvar e și traficul, coloana se târâie lent, semafoarele durează parcă și mai mult atunci cînd e atât de cald. Ridic geamul, deschid clima. Renunț aproape imediat, aerul vine foarte cald, e setat din iarnă pe 22 de grade, n-o să se răcească pînă ajung.

Deschid din nou geamul. Am ajuns la intersecția de la Romană, colț cu George Enescu. Semaforul e din nou roșu. Mulți pietoni, foarte mulți, traversează grăbit. Tot timpul e multă lume aici la Romană. Oamenii sunt la mânecă scurtă, copacii au înverzit, parcă a venit vara, e din nou grăbită încălzirea globală. Se face galben. Verde.

Un bătrân înalt traversează foarte greu, de-abia merge. A rămas ultimul pe trecere. Instantaneu, claxoane. Multe, un cor cacofonic. Un tânăr din dreptul meu, mai tânăr ca mine, pe banda 1, înjură lung și apăsă claxonul cu fața tumefiată. Se aud și alte sudălmi. Bătrânul se întoarce, nedumerit, cu o expresie deznădăjduită pe chip. E Mircea Albulescu. De-abia merge. Mașina din fața mea demarează în trombă, foarte aproape de el, șoferul țipă ceva neinteligibil, coloana se pune în mișcare, actorul e pe trotuar, dar încă se mai aud claxoane, cei din spate se grăbesc. Mi se face rușine. Și eu claxonez uneori mașina din față la semafor. Șofer de București. Mitică.

Azi dimineața primul lucru care îmi apare în feed e videoclipul cu smerenia, al lui Dan Teodorescu. Foarte șeruit și comentat. Mă gîndesc la formatorii de opinie care apar în el. Imediat, cineva de la TVR postează că a murit Mircea Albulescu. Mă gîndesc la întîmplarea de ieri, de pe trecerea de pietoni de la Romană. Oare și creștinii ăia au aflat smerenia în spații mici, de lemn ?   

Bătrânul din povestea de mai sus, care trecea cu greu strada la ora 14.00, la intersecția dintre strada Enescu și bulevardul Magheru, se numește Mircea Albulescu. Actorul a ajuns ieri, după ora 16.00, la Spitalul Floreasca. Acuza probleme cardiace. Azi noapte, la ora 1, a fost constatat decesul. În urmă cu doi ani, Mircea Albulescu a fost supus unei triple operaţii de bypass la inimă. Avea 81 de ani. (n. red.)

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    E interesant că vehiculatorii de înalte ștachete morale laudă, cu osîrdie, cîte-un Albulescu.
    Care n-a excelat deloc, după cîte știu eu, în așa ceva (chestie valabilă la mai toți actorii)
    • Like 0
  • ca si acum un an, este exceptionala insistenta acestei platforme de a trimite un om in eternitate cu un sut in dos ... pentru ca realitatea este cea care este - adica inclusiv abuziva, tembela, autista, criminala uneori ... dar un ziarist alege intotdeauna ce anume prezinta publicului ... altfel spus: dvs ati ales acum un an si reveniti la un an distanta, sa il mai tarnuiti un pic pe Albulescu care, oricate bube personale ar fi avut ca persoana privata, a fost, totusi, un mare actor ...
    • Like 0
  • Parerea mea vizavi de ce se intampla la noi cu educatia si cu bunul simt si bune maniere,acuma sunt de domeniul trecutului. Acuma sa instalat foarte bine tupeul nesimtirea si indiferenta. De acolo am plecat si eu de mai bine de zece ani si vreau sa spun cu parere de rau ca nu m-as mai intoarce nici-odata doar pentru faptul ca m-am dezobisnuit de asa ceva. Aici nu ma clacsoneaza nimeni niciodata nici pe trecere,nici cand ies din parcare nici cand parchez nu ma injura nimeni si nu aud pe nimeni ca se enerveaza. Traesc si muncesc intr-un orasel la 100 km. de Barcelona si se vede de la distanta nivelul de educatie primit in scoala si in familie. Parerea mea e ca trebuie sa se introduca din nou in scoli codul bunelor maniere si cu cateva legi in constitutie ca orice fapta savarsita sa fie amendata si sa vedeti cum se cumintesc oamenii. Va multumesc.
    • Like 1
  • A mai plecat un om bun la Dumnezeu ! Si tare i-mi e frica ca la un moment dat o sa ramanem singuri . Dar se pare ca si titanii obosesc si merg sa odihneasca.
    • Like 0
  • Suferinta marilor actori singuratatea salile de teatru goale romani din ce in ce mai saraci nu se intereseaza nimeni de valorile care pier sub ochii nostri pacat .
    • Like 1
  • Frumos. Tot ce am citit mi s-a parut frumos. Dar,si dureros. Eu am urat intotdeauna omul de la volan ,care claxoneaza ,in asa fel,incat parca ies toti dracii din el. De ce nu a coborat nimeni din masina,sa il ajute sa traverseze strada , mai repede ?? Asta strica de fapt totul. Lipsa de omenie , alegerea unei cai usoare de rezolvare , prostimea si nu in ultimul rand , ura din suflet. Pacat ,pentru ca multi actori nu sunt cunoscuti decat de cei ai timpului. '80-'90 .. Pacat ,caci ura asta strica de fapt frumoasa noastra tara . Il uram pe vecinul nostru ,ca are mai multe gaini ,sau ca si-a renovat apartamentul , uram pentru ca asa ne-a fost dat ,dar nu de sus ,din nefericire. Urat e sa urasti ,dar frumos e sa iubesti ! Pacat ! Pacat de acest actor minunat ,pacat si de altii ,dar mai ales pacat ca la tv ,vedem doar filme straine , n loc sa ne sustinem filmele romanesti .
    • Like 3
  • Foarte trist si atat de eroic,totusi.Imi imaginez acest ultim drum ca un "ramas bun" catre atat de hulitii Bucuresti si cu atatea comori de viata,a sa,a altora. De ce ne ia moartea pe neasteptate mai mereu?A plecat frumos si fara suferinta,asa cum merita un Om .Ramas bun ...
    • Like 1
  • Mai nimic de comentat...De fapt toți comentează și fiecare crede că el are dreptate. La cea mai măruntă stare de disconfort, pozează în victimă...și nu orice victimă, cazul său e cel mai teribil și ar trebui considerat ca atare...
    Cât despre starea celorlalți, murmurăm grăbiți și forțat câte ceva, asta în cel mai bun caz.
    Ca să mă opresc aici cu vorbele, cred că dacă am putea renunța la egoism cu toții, în favoarea celorlalți, lumea ar avea cu totul o altă față. Și ne-ar îndrăgii mult mai mult...
    • Like 3
  • Un batran traversa strada,o intersectie,iar cum la noi soferii nu au rabdare in trafic,au reactionat cum reactioneaza aproape toti...claxon. Intamplarea face ca acel batran sa fie Mirce
    a Albulescu..Ghinion ar zice cineva!
    • Like 1
    • @ Tinca Manciu
      Poate ca "intamplarea" era de fapt un Semnal de alarma...sau poate un semn de intrebare pe care se oferea fiecaruia dintre cei aflati in trafic, pentru ca FIECARE SA SE INTREBE: CINE SUNT EU?CINE AM DEVENIT?
      • Like 2
    • @ Tinca Manciu
      dalex check icon
      Cred ca in Bucuresti claxonatul este interzis, sau ar trebui sa fie, prin lege.
      • Like 0


Îți recomandăm

Speranța Farcă

„Părinții sunt foarte angoasați, aud peste tot că copilul lui cutare face așa, copilul lui cutare face așa. Și se gândesc că ei nu oferă același start copilului lor, care va intra în competiție cu acei copii care au făcut toate acele cursuri. Gândim educația și viața ca pe o competiție”, spune Speranța Farca.

Citește mai mult

Șezlonguri în apă la Marea Neagră

Este o adevărată luptă între turişti pentru a prinde cel mai apropiat pat de plajă lângă apă deşi nu stau prea mult pe sezlong şi apoi tot ei se plâng că nu au soare pentru a se bronza din cauza umbrelelor extrem de apropiate.

Citește mai mult

Foto pentru textul Arinei Angelescu

Plec în oraș. Nu apuc să conduc prea mult când aud telefonul. E mama, care rămăsese cu cel mic. Inima îmi bate deja mai tare. Îmi trec tot felul de scenarii prin cap. Niciunul prea fericit. Răspund. Nu e mama. E băiețelul meu. Plânge în hohote și lasă puțin spațiu ca eu să înțeleg ceva. Nu-știu-ce grisine pe care le-am uitat acasă?!

Citește mai mult

Andrei Ene

AntiFragile, un startup care dezvoltă un sistem de etichete inteligente, care permit monitorizarea de la distanță a coletelor pe parcursul procesului de transport, a fost desemnat vineri seara câștigătorul competiției UPGRADE 100 Floors Elevator Pitch. Pe scurt, eticheta își schimbă culoarea dacă pachetul a fost scăpat de curieri.

Citește mai mult