Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Academia Republicii Socialiste România se trezeşte din moarte clinică după 28 de ani

academia romana

 (Foto: Inquam Photos / George Călin)

„În zilele de 16 și 17 decembrie, câteva grupuri de elemente huliganice au organizat o serie de manifestări și incidente, trecând la atacarea unor instituții de stat ... Aceste acțiuni au fost organizate și declanșate în strânsă legătură cu cercuri reacționare, imperialiste, iredentiste, șoviniste și cu serviciile de spionaj din diferite țări străine. Scopul acestor acțiuni antinaționale provocatoare este acela de a distruge independența, integritatea, de a întoarce România înapoi sub dominație străină ... Este de datoria tuturor cetățenilor Republicii Socialiste România să acționeze cu toate forțele împotriva tuturor celor care, în slujba diferitelor interese străine, a serviciilor de spionaj, a cercurilor imperialiste reacționare, își vând țara pentru un pumn de dolari sau de alte valute.” (Nicolae Ceauşescu, 20 decembrie 1989)

Aşa lătra la televizor Nicolae Ceauşescu, în seara zilei de 20 decembrie 1989, flancat de nefasta sa nevastă şi de cioclii Guvernului RSR, care se adunaseră parcă la priveghiul unui mort ce încă se încăpăţâna să se zvârcolească în coşciug. Peste câteva zile acesta avea să moară totuşi, nu de moarte bună, împreună cu soţia Elena, ale cărei merite ştiinţifice nule o propulsaseră în poziţia de membru titular al Academiei Române. Ulterior, ca să-şi mai spele ruşinea, Academia, care, de altfel, nu avusese nici ea un discurs cu mult diferit de al prim-secretarului PCR în timpul comunismului, a exclus-o post mortem pe Elena Ceauşescu din rândurile sale. Retorica primitiv naţionalistă a lui Ceauşescu a mai clocotit ea câţiva ani mai ales în defunctul PRM, dar cum-necum a dispărut, într-un final, atât din discursul academicienilor, cât şi, fapt mult mai important, din spaţiul public românesc. Desigur, evoluţia politică din ultimii ani a făcut posibilă resuscitarea artificială a temelor xenofob naţionaliste în discursul politic, de altminteri foarte la modă în mai toată Europa, dar nu şi-ar fi închipuit mulţi că discursul academic va recădea în această prăpastie. Cu toate acestea, iată cum s-a oţărât Academia Română într-un comunicat oficial emis în urmă cu câteva zile în legătură cu o controversată – ce-i drept – strategie de educaţie parentală promovată şi ulterior retrasă de Ministerul Educaţiei Naţionale:

„Proiectul MEN de legiferare a unui sistem de educaţie parentală fără nici un specific românesc, cu implicaţii enunţate explicit împotriva familiei tradiţionale, ca nucleu al vieţii sociale, culturale, morale şi creştine, milenare a românilor … echivalează cu o încercare, asemănătoare celor din statele cu regimuri totalitare internaţionaliste sau globaliste, de obţinere a ceea ce s-a numit mereu «omul nou», fără familie, fără naţionalitate, fără ţară, fără identitate. În anul Centenarului Marii Uniri a românilor, când se face şi bilanţul realizărilor de excepţie ale românilor, educaţi în spiritul tradiţiilor noastre, renunţarea la aceste tradiţii ar însemna un act de trădare naţională. Faptul că Strategia amintită a fost precedată de numeroase cercetări, făcute de instituţii internaţionale şi ONG-uri, cu fonduri private străine, nu îndreptăţeşte cu nimic ridicarea ei la nivel de «strategie naţională» a României. Acceptarea ei ar însemna dublarea învăţământului tradiţional cu unul susţinut de instituţii străine.”

Mutatis mutandis, ceea ce auzim de la Academia Română în anul 2018 este acelaşi lătrat isteric al lui Nicolae Ceauşescu din seara zilei de 20 decembrie 1989, ieşit din grota celui mai infect şi detestabil naţionalism. Acelaşi limbaj de lemn pe care îl credeam sau voiam definitiv dispărut din spaţiul public, dar mai cu seamă din cel intelectual, aceleaşi stereotipii de gândire, aceleaşi clişee blocate fie într-o concepţie ceauşistă, fie, în cel mai bun caz, într-una naţionalistă de secol 19, profund desuetă şi fără nici cea mai mică legătură cu discursul intelectualităţii occidentale contemporane. Aproape că nici nu mai contează conţinutul propriu-zis al „temutei” strategii pe care o lansase Ministerul Educaţiei spre dezbatere. 

A nu se înţelege că aş lua cumva partea MEN, condus el însuşi de un semidoct în apărarea căruia mulţi rectori şi academicieni au sărit, spre ruşinea lor, atunci când acesta a fost nominalizat în guvernul Vioricăi Dăncilă. Nicidecum: strategia în discuţie era prost formulată şi insuficient gândită. Totuşi, în esenţă, nu propunea lucruri atât de scandaloase pe cât au fost ele prezentate în mass-media conservatoare sau în odiosul comunicat al Academiei: propunea doar o deschidere – foarte utilă, de altfel, într-o societate devastată de bigotism şi ipocrizie – spre diversitatea socio-culturală, familială şi sexuală a lumii contemporane şi un respect specific oricărei societăţi moderne civilizate acordat celor care se întâmplă să nu aparţină majorităţii heterosexuale. 

De altfel, se pare că termenul „respect”, folosit în contextul diversităţii amintite, a creat cele mai puternice reacţii ale consevatorilor pudibonzi, de parcă am putea, în condiţii legale, să ne comportăm altfel decât politicos şi nediscriminatoriu cu cei care nu fac parte din majoritate, oricare ar fi ea. Desigur că o asemenea strategie nu avea cum să nu stârnească aprige controverse în rândul Bisericii, al diverselor culte, al politicienilor, al societăţii în general.

Dezbateri aprinse, normale în orice democraţie, au existat şi în Marea Britanie, şi în Irlanda, şi în Australia, şi în SUA, şi în Franţa atunci când s-au legiferat căsătoriile homosexuale. Intelectualii au luat şi ei parte la aceste dezbateri, cum era şi de aşteptat, dar nicăieri stilistica şi limbajul susţinătorilor unei părţi sau ai alteia nu a coborât la nivelul la care a coborât Academia Română. Diversitatea şi toleranţa sau respectul faţă de celălalt, indiferent de naţionalitate, religie, sex sau orientare sexuală, sunt valori elementare în şcolile britanice şi, chiar dacă unii părinţi mai conservatori se opun reglementărilor mai noi, nici nu poate fi vorba ca vreo şcoală să încalce legea şi să promoveze altceva decât aceste valori în spatiul public. Mai mult, ar fi de neînchipuit, de exemplu, ca un organism precum Academia Britanică să aibă opinii atât de retrograde şi lipsite de fundament ştiinţific ca acelea ale Academiei Române, necum să le exprime într-un limbaj atât de ridicol şi cu argumente atât de puţin nuanţate. 

Orice intelectual pe care-l cunosc eu, atât la Cambridge, cât şi la Oxford, dar şi în alte universităţi, ar roşi să vadă asemenea argumente expuse într-un punct de vedere oficial al instituţiei din care face parte. „Bilanţul realizărilor de excepţie” (care-or fi alea?) ale românilor educaţi în spiritul şcolii tradiţionale şi actul de „trădare naţională” al celor care nu aderă la valorile acelei şcoli fac parte dintr-o retorică triumfalistă a unui Caţavencu care se împăunează în faţa unei urbe neînsemnate că el se ia de gât cu Europa la o adică, nicidecum din discursul civilizat, echilibrat, obiectiv al unei instituţii academice.

Academia Română, prizoniera gândirii naţional-comuniste

În principiu, este perfect acceptabil ca o Academie să aibă şi o poziţie mai conservatoare, deşi nu conservatorismul şi mersul pe cărări bătătorite asigură excelenţa în lumea academică de astăzi. Să admitem, totuşi, că este plauzibil ca tradiţionalismul să coexiste cu modernismul, aşa cum s-a întâmplat, în chip fericit, în România în perioada interbelică. 

O cultură matură îl poate integra şi pe un Nichifor Crainic, dar şi pe un Tudor Arghezi sau Eugen Ionescu. „Tradiţionalismul” Academiei actuale nu are însă nimic de-a face cu tradiţionalismul autentic interbelic, nici măcar cu desueta, dar respectabila, în contextul ei, ideologie a Şcolii Ardelene. Nu: el vine din peştera sulfuroasă a naţionalismului ceauşist xenofob, care se stropşeşte cu obidă la valorile europene şi se burzuluieşte la cei care sunt sincronizaţi cu acestea, făcându-i „trădători de ţară”. Mai lipsea să ne facă „elemente huliganice”, precum Nicolae Ceauşescu în 1989. 

Academia Română actuală, condusă de Ioan Aurel Pop, un istoric cu un trecut dubios, dar, chipurile, „patriot” (ce-o fi aia „istoric patriot”, e greu de spus), pare să se fi întors la nivelul culturii istorice a filmelor lui Sergiu Nicolaescu. Nu că la literatură ar sta mai bine: de exemplu, preşedintele secţiei de Filologie şi Literatură, Eugen Simion, deplângea deunăzi starea extrem de gravă a învăţământului românesc, care nu ar mai inculca elevilor sentimentul mândriei naţionale prin operele literare studiate, şi se arăta scandalizat că un fragment din opera autoarei contemporane Ioana Pârvulescu a figurat printre subiectele examenului de evaluare la clasa a opta în locul lui Calistrat Hogaş sau Mihail Sadoveanu, care cu siguranţă ar fi mult mai pe placul şi înţelegerea adolescenţilor.

E limpede că domnul Eugen Simion nu are nici cea mai neînsemnată interacţiune cu adolescenţii cărora se ambiţionează să le vâre pe gât operele unor autori imposibili ca Hogaş sau Sadoveanu. În concepţia sa, literatura nu există pentru a te delecta şi a-ţi dezvolta simţul estetic, ceea ce până şi Cicero, acum vreo doua mii de ani, ştia, ci pentru a te face patriot şi mândru că eşti român. Atât a înţeles domnia sa după o viaţă de studiat şi predat literatura. Cam puţin. Şi mai ales cam trist. Trist pentru că Academia, al cărei rol ar fi, eventual, să semnaleze derapajele discursului populist al politicienilor, pare a le copia şi oferi o nemeritată legitimitate. Aşa cum Academia RSR prelua şi legitima poncifele retoricii ceauşiste, Academia actuală, reîntoarsă cu trei decenii în urmă, preia şi legitimează poncifele retoricii politicienilor zilei. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Stimate tinere înțelept!....
    Am să încep cu sfîrșitul textului dumitale.Este trist că persoane ca d-ta,care au pretenția de a face parte din casta intelectualilor,si care au acces la massmedia din Romania,se autodirijează drept Milițieni care decid ce este bun si ce este rău!Cine ești d-ta d-le Bogdan Cristea de-l limitezi pe Academicianul Eugen Simion drept un personaj trist și depăsit..|?!Depăsit in ce...?!?!Adică E.S. nu are Interacțiune cu adolescenții..Păi asta-i treaba unui ditamai monstru de academician tobă de carte..?!Vrei ca E.S. să vorbească cu adolescentii despre Harry Potter.?!Absurd!Asta-i treaba Învățatorilor si Dascalilor,domnule!
    Academicianul Eugen Simion ( nu sunt un fan al dansului,dar îl respect ptr ceea ce este,o somitate in materie) nu se ambiţionează să le vâre pe gât operele unor autori imposibili ca Hogaş sau Sadoveanu.Ce mizerie de expresie,Sadoveanu autor imposibil.
    DA!Este imposibil de citit cand mintea nu te ajută,aici sunt de acord pentru faptul ca recunoasteti că nu-l puteți citi pe marele Sadoveanu,dar sunt convins ca nu ați citit absolut nimic din Sadoveanu,deoarece,exact ca si legionarii care i-au ars si taiat cu barda romanul Baltagul ,nu i-au citit nici o carte,că dacă i-ar fi citit Opera,nu s-ar mai fi dedat la actele de barbarie de atunci.Vă dau un sfat sincer,de loc tendentios.Impuneti-vă,chinuiti-va să faceți ceva imposibil,puneți mana pe câteva din operele sadoveniene,aveți la dispoziție aprox 100 de titluri,iar după ce ati citit ,de exemplu Ostrovul lupilor,Tara de dincolo de negură,sau de ce nu HAIA SANIS ,vă garantez că veți vocifera si gandi altfel!P.S.A te lega de o somitate ca Eugen Simion fără cel mai mic respect ,denotă......Vă las pe dvs să descifrati.Totodată jignitți si pe inaintașii clasici, precum N.Iorga,Dobrogeanu Gherea,T.Arghezi,G.Călinescu,AlPaleologu dar si pe cei actuali N.Manolescu,I.Oprisan,Ion Simuț afirmînd că sadovanu este imposibil......

    E limpede că domnul Eugen Simion nu are nici cea mai neînsemnată interacţiune cu adolescenţii cărora se ambiţionează să le vâre pe gât operele unor autori imposibili ca Hogaş sau Sadoveanu. În concepţia sa, literatura nu există pentru a te delecta şi a-ţi dezvolta simţul estetic, ceea ce până şi Cicero, acum vreo doua mii de ani, ştia, ci pentru a te face patriot şi mândru că eşti român. Atât a înţeles domnia sa după o viaţă de studiat şi predat literatura. Cam puţin. Şi mai ales cam trist.P.S.Nu doresc si nu tind să fiu unul dintre editorialistii acestui wall,dar nu pot să mă abțin pentru a vă ajuta să înțelegeți ce inseamnă o valoare literară!Adevărații exegeți si critici romani îl compară pe Sadoveanu cu Balzac(nu eu)deci dacă Balzac este imposibil......
    • Like 1
  • Nu sunt nici de departe "primitiv naţionalist", dar nu imi place deloc acest articol.
    • Like 1
    • @ Barbu Daniel
      Gabriel check icon
      poate ar trebui sa il citesti? zic si eu...
      ca idee, articolele nu trebuie sa iti placa. precum cartile, trebuie sa fie documentate, sa argumenteze, sa prezinte "ambele" pareri si variante si sa ridice la fileu dezbateri. trebuie sa te faca sa iti pui intrebari, spre a nu lasa pe altii sa gandeasca pentru tine. daca e ceva punctual cu care nu esti de acord, ai aceste comentarii la dispozitie sa spui cu subiect si predicat ce si cum crezi tu. cum ar fi fost sa spuna autorul ca lui nu ii place Eugen Simion si atat?
      numai bine!
      • Like 1
    • @ Barbu Daniel
      @Barbu Daniel nu te scuza!Ai perfectă dreptate să nu-ți placă!Este un articol absolut scris pe genunchi si cu ură pentru literatura clasică română!Nu-i greu de-nțeles ca distinsului blogger îi plac autorii clasici gen Harry Potter și povești de W.Disney,care se pot digera ușor......

      George Calinescu (care nu era naționalist ci inteligent...) despre Sadoveanu si romanele lui istorice,greu de scris de vreunul din scriitorii romani

      “Dacă Ştefan cel Mare şi Sfânt s-ar scula din mormânt şi ar vorovi cu noi, am încredinţarea că pe noi nu ne-ar pricepe, dar pe Mihail Sadoveanu – da !
      • Like 1
  • Deci progres inseamna intre altele si promovarea culturii gay in scoli, inca din clasele mici. Ah, ce bine ca m-ati lamurit pe mine, un retrograd ce sunt, cum e cu progresul societatii.
    • Like 5
  • DanielD check icon
    "Acceptarea ei ar însemna dublarea învăţământului tradiţional cu unul susţinut de instituţii străine"

    Invatamantul traditional romanesc e de rahat.
    • Like 2
  • Stati la curent cu ceea ce se intampla in lume
    • Like 4
  • Asta ne trebuie ,să indobitocim copii cu valorile progresiste ,să-i creştem in spiritul ,,inalt" al adevăratei democrații ( neomarxiste normal) iar cei care nu sânt de acord sunt elemente retrograde ,conservatoare,fasciste chiar. Am mai auzit retorica asta tovarăşe .
    • Like 2
    • @ Adrian Adrian
      Foarte bine, înapoi în evul mediu mintenaș... oricum se pare că nu ne-am desprins de tot de epoca fanariotă.
      • Like 1
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Asta spuneam ,recunoşteam şi eu ,ăştia ca mine sunt retrograzi ,inapoiați au mentalități invechite şi se opun PROGRESULUI şi evoluției societății spre cele mai inalte culmi şi făuririi omului nou .
      • Like 1
  • Un prilej de a 'infiera cu manie proletara' o institutie de top a culturii nationale. Promovarea valorilor nationale nu insemna numaidecat xenofobie, iar expedierea la 'cosul istoriei' a unei jumatati de secol din existenta statului roman pe motiv de 'ceausism' sau alte isme nu are nimic de-a face cu "diversitatea şi toleranţa sau respectul faţă de celălalt". In momentul in care vrei sa impui un comportament in detrimentul altuia nu faci altceva decat sa-l legitimezi pe primul.
    • Like 5
  • Din câte cunosc eu, Academia Română nu a interzis, nu a persiflat, nu a admonestat pe nimeni în legătură cu opiniile acestora privind educația parentală. Este dreptul și datoria acestei instituții să ia atitudine atunci când statul impune anumite directive într-un domeniu în care nici dictaturile totalitare nu au îndrăznit și nici nu au reușit atunci când au îndrăznit. A califica drept ,,lătrat” un mesaj exprimat cu decență și sinceritate de o instituție esențială a culturii naționale, este un fapt incalificabil și inacceptabil. Stilul, tonul și agresivitatea articolului, la care se adaugă lipsa de argumente,fac din acesta un material de propagandă asemănător cu cele antititoiste și antichiaburești din anii 50.
    • Like 6
    • @ Gheorghe Anton
      Activist omul ,îşi face şi el treaba. Limbajul e normal ,infierează cu mânie progresistă elementele conservatoare ,retrograde care se opun făuririi omului nou .
      • Like 2
  • De acord, de acord, de acord.
    • Like 0
  • D check icon
    Dacă literatura există doar pentru "a ne delecta și dezvolta simțul estetic", atunci putem include ziarul din anii '90 "Infractoarea" la literatură pentru că, cu siguranță, delectează, iar simțul estetic, astăzi, a devenit, oricum, ceva relativ.

    Nu susțin că Sadoveanu este de preferat, din contră, consider romanticizarea istoriei ceva periculos, care oferă o perspectivă falsă asupra realității și care inoculează idei ce duc la naționalismul prost-înțeles de care vorbiți și dvs. Dar asta nu înseamnă că trebuie să abandonăm literatura, și cultura în general, doar simțului estetic.

    În umila mea cultură, nu pot înțelege cum oameni de calibrul dvs. se încăpățânează să trateze scopul artei ca fiind: "artă de dragul artei". Chiar nu înțeleg cum nu puteți aprecia beneficiile unei literaturi/culturi orientate către educare, cunoaștere de sine, repetiție a unor idei extrem de valoroase care datează, nu de 2000 de ani, ci de 2400 de ani, începând cu Socrate.


    • Like 3
    • @ D
      Pardon, era „Infractoarea mov”! Ce vremuri... :P
      • Like 0
    • @ D
      Moka check icon
      Nu cred ca era vorba neaparat daca Sadoveanu e bun sau rau ca scriitor. Dpmdv, fara sa ma pricep, e horror, dar e strict opinia mea fara a avea pretentia ca si altii sa mi-o impartaseasca.
      Ideea era ca Simion & gashca marseaza pe genul de literatura care duce la exaltari nationaliste si ridicarea mandriei de a fi roman la rang de sfintenie (n-am nimic impotriva mandriei de a fi roman, dar nu cred ca trebuie facut gratuit, golit de continut si by default),
      Cred ca intai trebuie sa avem noi in societate o discutie sincera daca ceea ce facem noi e bine si abia dupa aceea s ajungem la concluzia ca tot raul vine "de-afara" (si mai ales de la Vest, prin antiteza cu Estul imaculat si plin de moralitate).
      • Like 0
    • @ Moka
      D check icon
      De acord, dar nu cred că simțul estetic ar trebui să fie singurul criteriu, ci și, mai important, ideile transmise. Mă refer la ideile lui Aristotel, Epicur, Seneca, Marc Aurelius, Augustin, Spinoza etc. Idei pe care s-a construit Europa occidentală și fără de care vom rămâne la misticismul oriental, oricât de multe franchise occidentale am importa.
      • Like 1
    • @ D
      Moka check icon
      exact la asta ma refeream si eu. la ideile inoculate copiilor cand invata sadoveanu si altii asemenea.
      • Like 0
    • @ D
      Deci,după spusele dvs unicele si inegalabilele romane istorice sadoveniene,Șoimii,Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi Vodă,Neamul Șoimăreștilor,Nunta domniței Ruxanda,Viața lui Stefan cel Mare,,Frații Jderi și capodopera Nicoară Potcoavă ar trebuie eliminate din literatura școlară,deoarece după ideiile dvs sunt nocive....!Mai mult copii nu au ce invăța din aceste unice capodopere literare.Mă întreb,oare dvs ați citit macar 1(una) din aceste elogiate de toată critica literaă romănească,de la Nicolae Iorga,G.Călinescu,Alex.Paleologu,Manolescu si de absolut de toți exegeții romani profesionisti si cu capul pe uneri..?!
      • Like 0
    • @ Dan Jordan Herford
      D check icon
      Nu, nu susțin că ar trebui eliminate din literatura școlară, dar elevilor trebuie să li se pună în vedere că unele idei din aceste opere sunt exagerate. Nu folosește nimănui cultivarea unei percepții romantic-falsă a istoriei.

      Înțeleg să cultivăm patriotismul și respectul pentru strămoși, dar nu consider că le-am face cinste exagerând istoria.
      • Like 1
    • @ D
      Sincer,ce-ați citit din romanele istorice..?!Si ce-ati ințeles din ele?O intrebare sinceră si nu cinică!
      Salutând, la 26 mai 1935, în “Adevărul literar şi artistic”, apariţia primului tom din “Fraţii Jderi”, G. Călinescu nota: “… dintre toţi prozatorii noştri, numai d. Sadoveanu se încumetă a scrie un roman istoric, pentru că celorlalţi fie le lipseşte să nu zic erudiţia în această materie, dar în chip sigur, emoţia arhaică, fie sunt pătrunşi de formula unui anume roman franţuzesc, unde totul e caz de conştiinţă şi de analiză”.
      • Like 0
    • @ Moka
      Este bine de stiut,asta dacă esti român.......,Sadoveanu nu se inoculează,se citește!
      DA!Este adevărat.îl vei înțelege la o varstă matură.....Dar atunci cand vei putea să-l intelegi atunci îl vei aprecia cu adevărat!
      Salutând, la 26 mai 1935, în “Adevărul literar şi artistic”, apariţia primului tom din “Fraţii Jderi”, G. Călinescu nota: “… dintre toţi prozatorii noştri, numai d. Sadoveanu se încumetă a scrie un roman istoric, pentru că celorlalţi fie le lipseşte să nu zic erudiţia în această materie, dar în chip sigur, emoţia arhaică, fie sunt pătrunşi de formula unui anume roman franţuzesc, unde totul e caz de conştiinţă şi de analiză”.

      • Like 0
    • @ Dan Jordan Herford
      D check icon
      Domnul meu, vă respect admirația pentru "marele" Sadoveanu și pentru operele sale, care, fără îndoială au anumite calități literare. Însă nu îmi puteți cere să respect un om care a gândit "Lumina vine de la Răsărit".

      Îmi pare rău, dar caracterul domului Sadoveanu este cel puțin îndoielnic, iar acest lucru nu-l pot trece cu vederea. Nu pot din respect pentru oamenii nevinovați care au pătimit și murit sub un regim la a cărui propășire domnul Sadoveanu a contribuit cu spor.
      • Like 0


Îți recomandăm

startup - Getty

„Ca să fii un viitor antreprenor de succes, fii pregătit să aloci mai mult timp pentru noua afacere decât pentru fostul loc de muncă”, spune Valentin Duță, CEO Just-Ideas, companie specializată în consultanță pentru atragerea fondurilor Start-up Nation și din programe europene. (Foto: Guliver/Getty Images)

Citește mai mult