Academicienii către popor. Victor Voicu, secretar general al Academiei Române: „Văd pericole. Evident că văd pericole”

Spiritul națiunii e tot mai bine păzit. La o lună după ce Ministerul Culturii a devenit, odată cu noul guvern, Ministerul Culturii și Identității Naționale, și în timp ce politicieni aflați la conducere susțin că protestele anti-corupție „dezbină România”, 84 de academicieni români semnează un apel pentru „identitate națională, suveranitate și unitate”. 

„Îngrijoraţi de evoluţiile interne şi internaţionale din ultimele decenii, caracterizate printr-o continuă şi alarmantă încercare de erodare a identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale a României, cu multe acţiuni plasate sub semnul globalismului nivelator sau al unei exagerate «corectitudini politice», dar şi cu multe acţiuni îndreptate direct împotriva Statului şi Poporului Român”, semnatarii îndeamnă „poporul român”, „în particular intelectualii”, și oamenii politici, „să conlucreze cu responsabilitate şi patriotism pentru binele României”.

Printre cei 84 de academicieni, dintre care doar 8 sunt femei, se numără scriitori, filosofi, istorici, cercetători în domenii foarte diferite, de la fizică și informatică, la biologie și chimie. Am încercat să înțelegem ce i-a determinat să semneze acest apel și, mai ales, de ce li se pare relevant să fie lansat în acest moment: Există vreo amenințare la adresa identității naționale, a suveranității și unității României? Pe câțiva dintre semnatari am reușit să-i prindem câteva minute la telefon, ocazie cu care am aflat despre Ardeal, ortografie, Eminescu și pericolele care le pândesc pe toate cele românești. 

Victor Voicu, secretar general al Academiei Române, inițator al apelului: „Văd pericole. Evident că văd pericole”

S9: Cum a pornit demersul acestui apel?

Victor Voicu: Ne preocupă mai demult povestea. Lumea leagă de evenimentele recente… Evenimentele recente sunt în fundal, dar dacă citiți cu atenție o să vedeți că se referă la ultimii 27 de ani.

S9: Voiam să lămurim dacă are legătură și cu evenimentele recente.

V.V.: Nu, dom’le! Evenimentele astea fac parte dintr-un șir. De exemplu, mai nou există intenții de regionalizare, s-a redactat un cod al unei regiuni care urmează să se auto-delimiteze în contextul statului român unitar. Remarc că a fost publicat în Monitorul Oficial. Se vorbește de ruperea Transilvaniei. Sunt tot felul de scenarii, de mizerii și de porcării la care clasa politică, în afară de lupta pentru putere, altceva din păcate nu constatăm. Iar Academia Română este o instituție fondatoare. Nu știu dacă știți și rugămintea e să vă uitați: în 1866 ea a fost reprezentată de vreo 20 și ceva de oameni din regiunile locuite de români. Deci ea a fost o inițiatoare, o fondatoare a viitorului stat român care și-a realizat unitatea în 1918. Cam asta e ideea, nu că… Sunt tot felul de palavragii care zic: „Dom’le, uite ce acțiune pesedistă!” Noi nu suntem naționaliști, noi ne iubim țara. Majoritatea oamenilor ne privesc foarte pozitiv după mesajele pe care le primim.

Vedeți în momentul ăsta un pericol real la adresa unității naționale?

V.V.: Păi domnu’... Stimate domn, trebuie să se întâmple ca să vedem, să se producă și apoi să constatăm? Că noi nu ne-am dat seama? Bineînțeles că vedem un pericol. Cum s-a întâmplat cu Ucraina și cu alte zone ale Europei se poate întâmpla și României, de ce nu? E iubită România? Un stat relativ mare, latin, în mijlocul unei zone atât de frământate… Văd pericole, evident că văd pericole.

Principalul destinatar ar fi clasa politică?

V.V.: Nu, domnu’, vă rog să nu răstălmăciți. Citiți cu atenție mesajul: e către autoritățile statului român, către clasa politică, către poporul român, către intelectuali. Citiți-l cu atenție. Noi nu facem selecție, ne adresăm tuturor care pot avea un rol în păstrarea identității și suveranității naționale.  

Eugen Simion, critic și istoric literar, semnatar al apelului: „Se simte frigul ăsta românesc”

S9: De unde vin pericolele la care face referire apelul, din punctul dumneavoastră de vedere?

Eugen Simion: Păi dumneata n-ai văzut că a apărut în Monitorul Oficial o cerere de autonomie a Ținutului Secuiesc? Asta e ce se vede. Iar pe de margine sunt declarațiile domnului Tokes Laszlo și ale altor spirite iredentiste, care cer autonomia acelui ținut. După aceea, aceste dispute politice, această schizofrenie care există în societatea românească, toate acestea nu pot duce decât la ideea că România la 100 de ani devine vulnerabilă. Și pentru asta a intervenit Academia Română, să atragă atenția românilor că trebuie să fie atenți la unitatea lor.

Când vorbiți de schizofrenia care domină vă referiți și la evenimentele recente?

E.S.: Bineînțeles. Începând cu ortografia - nu știu dacă știți că în România în momentul de față e o dublă ortografie și există oameni care nu vor să accepte faptul că ortografia este o convenție și, dacă este o convenție, trebuie să o respectăm toți. Cât despre luptele politice, numai de armonie nu poate fi vorba acolo. 

În apel se face referire la „confuzia valorilor” din România. Puteți să-mi dați exemple?

E.S.: Dacă ați urmărit felul în care e privit Eminescu. Pentru români, Eminescu este un poet național, un poet care îi reprezintă, un mare poet. În ultimele decenii, Eminescu este foarte contestat, sunt mulți care nu acceptă ideea că este un poet național, iar când se apucă să explice de ce îl consideră ca atare ne dau niște argumente cu totul neconvingătoare. Este o neînțelegere fundamentală în mentalul românesc și nu numai asupra lui Eminescu, ci asupra valorilor în genere. I-am scos pe marii autori din manuale, istoria noastră nu se mai predă în manuale în chip cursiv. Chiar termenul de istorie nu mai există ca materie, se cheamă Comunicare sau nu știu cum. Ei, toate astea unde pot duce? Doar la ideea că nu reprezentăm nimic, că n-avem nimic, că trebuie să ne căutăm altceva. Mai e o chestie foarte îngrijorătoare: faptul că noi ne distrugem miturile naționale, le contestăm, le ridiculizăm. Or îmi amintesc de ce spunea un poet francez: „O țară care nu are mituri sau o țară care-și distruge miturile riscă să moară de frig”. Asta dacă vrei să pui titlul intervenției dumitale acolo. Ei, se simte frigul ăsta românesc. Sunt două tabere, două tipuri de manifestări, ca și când n-ar avea o viață comună, n-ar avea o istorie comună, o limbă comună. Politicienii nu înțeleg că trebuie să ne unească, nu să ne dezbine. Începând de la nivelul cel mai înalt.

Deci cumva evenimentele de acum...

E.S.: Au accentuat acest sentiment de vulnerabilitate pe care românii îl au în momentul de față. Ei nu mai sunt siguri de ei, tinerii nu mai sunt siguri de viitorul lor, de aceea se grăbesc să plece. Toți olimpicii noștri, când îi întrebi ce au de gând să facă, primul lucru pe care-l spun e acela că vor să plece din țară. Nu mai au sentimentul că-și pot construi un destin. Noi am desființat școlile sătești care nu au 300 de elevi. (...) Ar trebui să știe guvernanții de ieri și de astăzi că satul românesc este altceva decât un loc în care locuiesc niște oameni, este matca noastră stilistică, cum zicea Blaga. Acum, la 100 de ani, când românii ar trebui să sărbătorească cea mai mare realizare a lor în istorie și anume Unirea de la 1989.

După ce apelul a fost publicat, fostul ministru al Educației, Mircea Dumitru, a lămurit pe contul său de Facebook cum de numele său apare printre semnatari.

Mircea Martin, teoretician literar și profesor universitar, semnatar al apelului: „E bine de menționat că e făcut mai demult”

S9: Ați semnat documentul?

Mircea Martin: Da. Dar din ce-mi amintesc, textul a fost scris mai demult, acum a fost doar publicat. Problema e că eu sunt într-o comisie de doctorat și nu prea pot să vorbesc, îmi pare rău. Dar e bine de menționat că e făcut mai demult.

De ce a fost nevoie de apelul ăsta?

Asta rezultă din text, dacă-mi amintesc eu bine textul.

Dumitru Radu-Popescu, scriitor și academician, semnatar al apelului: „Eu habar n-am ce vrea fiecare să vadă”

S9: Voiam să vă întreb în ce context a apărut acest apel.

Dumitru Radu-Popescu: Dacă cel care a aflat nu știe despre ce e vorba, e treaba lui, așa că eu habar n-am ce vrea fiecare să vadă.

Am văzut că sunteți printre semnatarii acelui apelui și vrem doar să aflăm în ce context a apărut.

D.R-P.: Domnule, acum sunt la medic și nu am niciun chef de politică.

Citiți continuarea pe Scena9.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp