Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Accentuarea deficitelor – efectul direct al stimulării excesive a consumului

Înţeleg într-o oarecare măsură faptul că politicul este prizonierul termenului scurt, este dependent de rezultate, pozitive desigur, imediate, în detrimentul unei abordări strategice. Înţeleg mai puţin însă faptul că nici măcar cei numiţi „tehnocraţi” nu adoptă o viziune mai consistentă asupra modelului de dezvoltare sustenabilă, subliniez sustenabilă, a României. Asumându-şi toate angajamentele precedentului guvern, girate bineînţeles de către Parlament, nu fac altceva decât să pună parafa tehnocrată pe o construcţie strict politică. Proastă.

Nu este atacat astfel niciunul din deficitele majore, cronice, ale ţării. Deficitul comercial la 10 luni 2015 a crescut, nota bene, cu 32% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent: de la 4,9 miliarde euro a ajuns astfel la circa 6,4 miliarde. Extrapolând la nivelul anului, mărimea acestuia se va ridica undeva la 7,5-7,7 miliarde euro. Lipsa investiţiilor este cauza fundamentală a acestei dinamici. 

Produsele firmelor româneşti suferă la parametrii de competitivitate în raport cu cele importate. Infrastructura internă reprezintă o altă cauză: materii prime, materiale, produse finite, forţă de muncă circulă pe o infrastructură deficitară care determină timpi de transport mari şi uzură ridicată. Este doar un exemplu. 

Stimularea excesivă a consumului intern antrenează astfel majorarea importurilor pentru acoperirea golului de ofertă competitivă din partea economiei naţionale. Structura comercială tipică unui stat mai degrabă feudal decât modern, o voi aborda cu altă ocazie.

Al doilea deficit cronic este cel al fondului de pensii. „Bugetul asigurărilor sociale consumă cu 37% mai mult decât adună” . În cifre asta înseamnă la nivelul primului semestru al anului 2015 subvenţii de aproximativ 10,1 miliarde lei (circa 2,2 miliarde euro) faţă de 5,9 miliarde lei (circa 1,4 miliarde euro) în aceeaşi perioadă din 2014. Anualizat probabil deficitul va ajunge la 1,7-1,8 miliarde euro. Am scris frecvent (şi nu numai eu) despre bomba cu ceas a României – problema demografică. Nu a fost şi nu este pe agenda nici unui guvern.

Apare, în cel mai bun caz, la capitolul „diverse”. Stimularea natalităţii şi dezvoltarea pilonului 2 al fondurilor de pensii sunt investiţii cu efecte pozitive pe termen lung, nu cadrează cu viziunea limitată a politicianului. Majorarea punctului de pensie este decizia politică. Care, în lipsa unor măsuri compensatorii, va amplifica deficitul.

O simplă aritmetică a celor două deficite arată o sumă de 10 miliarde euro la nivelul lui 2015. În creştere anuală accelerată. Nu mă hazardez să o estimez pentru 2016 şi următorii ani. Dar în condiţiile în care TVA se va reduce, remiterile din străinătate se vor diminua ca să dau numai două exemple, este de bun simţ economic să cred că deficitele se vor accentua. Tehnocraţii au însă un mandat scurt, de numai un an. Un motiv şi mai solid de a nu-şi asuma riscul abordării frontale a deficitelor, nu?

Vin alegerile, noii guvernanţi vor da vina pe „greaua moştenire” omiţând probabil un amănunt: actualul guvern are girul întregii clase politice (cu mici excepţii).

Decreţeii sunt(em) cu un an mai aproape de pensie... 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Corect articolul, dar totusi fara solutii. Guvernul de tehnocrati nu va avea niciodata cum sa isi asume ce ii cere autorul. Asta este limitarea oricarui guvern de tehnocrati. Ele pot doar sa pastreze un status-quo, eventual sa stabilizeze o situatie, dar nu vor putea sa produca reforme majore. Orice astfel de reforma are nevoie de sustinerea politica necesara, pe care un guvern de tehnocrati nu cred ca o va avea vreodata.
    In plus, ambele probleme care genereaza deficit sunt foarte greu de rezolvat si nu pot fi rezolvate pe termen scurt. Prima tine de performanta companiilor si produselor romanesti in general si de lipsa de atractivitate la export, iar cea de-a doua este o problema cu care se confrunta toate societatile cu economie dezvoltata. Sistemul clasic de pensii devine falimentar in momentul in care populatia unui stat incepe sa imbatraneasca si sa se reduca. Nici aici nu sunt prea multe solutii. Pe de o parte incurajarea natalitatii nu se poate face decat cu o acutizare a deficitului bugetului asigurarilor sociale pe termen scurt si cucresterea nivelului de trai al intregii populatii pe termen lung.
    Ar mai fi si solutia incurajarii primirii de migranti, dar in contextul actual cine risca o astfel de manevra?
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult