Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Acest stat nu-și merită această societate. E aproape miezul nopții și acum paisprezece femei și copii dorm în siguranță într-un sat din Maramureș…

Refugiați ucraineni Sighet

Foto: Virgil Simionescu/ Inquam Photos

Pe la ora 11:00 întâmplarea a făcut ca un bun prieten din Germania să-mi solicite ajutorul pentru familia celui mai bun angajat al lui, rămasă în Ucraina. Și ziua a devenit un carusel de telefoane. E aproape miezul nopții și acum paisprezece femei și copii dorm în siguranță într-un sat din Maramureș. Sunt ucraineni, oameni ca mine și ca tine, din clasa de mijloc, luni schiau liniștiți în Bukowel și nici măcar nu se știau între ei. Azi s-au înghesuit în mașini cu ce aveau pe ei, au făcut convoi că erau copiii speriați și se țineau de mâini și au pornit spre România. Partenerii și tații i-au escortat la graniță și s-au întors. Parte din familiile din Kyiv le-a murit sub bombardamente de dimineață și parte e refugiată în sate din nord, prinsă între Belarus și bombardamentele din oraș. Erau într-un atac de panică, mobilele nu le mai mergeau și se îndreptau spre România. Atât știam. În mai puțin de un sfert de oră de la postarea mea pe Facebook că am nevoie de om în Sighetul Marmației (în Vama Siret știam că puteam conta pe Anastasia, în eventualitatea că ajungeau acolo), aveam cazare în vreo șapte locuri din țară, benzină, translatori și voluntar în vamă dând deja grănicerilor numerele de înmatriculare ale oamenilor mei din Ucraina. Brigăzi întregi de români dau ajutor și se conectează unii cu alții pe Facebook. 

Fac cu schimbul și-ngheață pe rând în granițe primind refugiați, îndrumându-i și oferindu-le un zâmbet. Se-ntorc acasă juma de oră să se încălzească și revin „la post". Fac Excel-uri, se organizează, adună resurse și provizii. De aproape trei zile.

În acest timp statul român a făcut un grup de lucru și o adresă de email. Și înalții săi reprezentanți în teritoriu apelează la ONG-urile din prima linie pentru organizare și coordonare. Pe mine m-au sunat reprezentanți ai statului să mă ajute în speța de azi. Dar ca prieteni. Pe persoană fizică, că ne știm - că au colegi de partid în teritoriu, că au prieteni, că ajută ei. Vă mulțumesc tuturor, dragilor, și mulțumesc din inimă celor care au înghețat în vamă în așteptarea fetelor. Dar trebuie să ne facem bine ca stat. Pe persoană fizică suntem unde trebuie să fim.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bună Corina, Cu cine iau legătura ca sa ajut și eu? Am un apartament în Constanța cu doua camere full mobilat pe care îl ofer unei familii de Ucrainieni pt 6 luni pana la un an . Le achit toate utilitățile și o ii ajut cu cele necesare vieții. Sunt căsătorit, am copil și ni se rupe sufletul văzând atâta durere. Unde mânanca un copil, mai pot manca încă 5. Asa știu eu de la bătrânii mei.
    Cum statul Român nu face ce trebuie ( vezi Polonia, Ungaria, etc) rămânem noi sa nu uitam sa fim Oameni.
    • Like 1
  • Chiar discutam cu o cunoștință romanii sunt cu 30 de ani față statului Român. Din cauza asta politicienii noștri, mare parte corupți și inculți, sunt obligați să ducă tara pe drumul dictat de noi.
    • Like 0
  • Dorin check icon
    Văd că duceți dorul birocrației. Credeți că birocrații ar fi rezolvat prompt problema dv punctuală?
    Tare vă mai place să reproșați statului că nu vă oferă ocazia să vă scarpinați cu mâna altuia.
    • Like 1
    • @ Dorin
      Gandalf check icon
      Dorine, daca si la acest articol de bun simt ai comentarii, apoi rogu-te sa o iei din loc. Forever! Promit sa nu iti duc dorul.
      Ti-am urmarit comentariile pe cateva articole si nu sunt convins inca de faptul ca esti postac platit, dar presupun ca indemnul de mai sus nu va fi urmat asa ca ma voi convinge curand.
      • Like 4
    • @ Gandalf
      Dorin check icon
      V-am citit și eu intervențiile, ca să înțeleg ce hram purtați.
      Concluzia mea e că nu aveți anvergura intelectuală care să vă îndrituiască să dirijați, ca un miliționer, circulația opiniilor de pe această magistrală.

      Sunteți ridicol cu toate aceste cartonașe roșii pe care le fluturați.
      • Like 0
    • @ Dorin
      check icon
      Puteți elabora un pic cum ați ajuns la concluzia că autorul duce dorul birocrației? Chiar m-ați făcut curios...
      • Like 0
    • @
      Dorin check icon
      Și eu aș fi curios să aflu cine se ascunde îndărătul unui... nimic.
      • Like 0
    • @ Dorin
      check icon
      Deci nu puteți. E-n regulă.
      • Like 0
    • @
      Dorin check icon
      Pot... dacă ieșiți la lumină.
      • Like 0
    • @ Dorin
      check icon
      Ce lumină doriți? Nickname-ul meu este H, așa cum al dvs este Dorin. Din motive pe care nu le cunosc, nickname-ul meu nu este afișat corect, am reclamat acest lucru dar nu a folosit la nimic).
      Probabil că soluția ar fi să-mi schimb nick-ul dar nu mă deranjează prea mult (scriu rar comentarii).
      Deci acum știți, sunt H, la ce naiba vă ajută asta?
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult