Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Acesta poate fi un moment istoric de cotitură pentru România: cu acești bani putem să reconstruim țara sau să majorăm pensiile

constructii - Bucuresti - Foto MoiraM/ Alamy / Alamy / Profimedia)

Foto: MoiraM/ Alamy / Alamy / Profimedia

Câteva considerații despre pachetul financiar pe care România îl va primi de la UE, în valoare de 31,2 miliarde de euro, din care două treimi sunt fonduri nerambursabile:

- Pachetul reprezintă 15% din PIB, arhisuficient pentru reconstrucția economiei după efectele negative cauzate nu doar de pandemia Covid-19, ci și toate furăciunile și corupția din ultimii 30 de ani

- Nu mai există scuze și alibiuri. În ultimul deceniu, România a fost condusă de 12 guverne - mai mult decât Bulgaria, Ungaria, Polonia și Cehia împreună - , și fiecare a dat vina pe guvernul precedent (au lăsat deficite prea mari, datorii neplătite, obligații viitoare). Toți au spus că fondurile sunt puține și limitate.

Citiți și:

- Acum avem bani, ce o să facem cu ei? Prioritățile sunt: investiții publice (infrastructura, educație, sănătate, sport); digitalizarea administrației publice (va contribui la scăderea cheltuielilor de personal și colectarea mai eficientă a veniturilor publice); stimulente fiscale (dezvoltare antreprenoriat, piață de capital, noi locuri de muncă, sistemele de pensii administrate privat); retehnologizarea și restructurarea companiilor de stat cu pierderi.

- Să fie sunați toți euroscepticii și prorușii care alimentau teorii conspiraționiste despre „piața de desfacere” și sclavagismul României la „marea poartă UE”. Ce o să spună acum?

Acesta poate fi un moment istoric de cotitură pentru România: cu acești bani putem reconstrui țara, sau majorăm pensiile și după 3 ani - când se duc banii - să ne întrebăm: „Ce ar fi fost dacă ...?”

Atenție! Istoria nu iartă proștii. 

Citiți și:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ne facem planul cum și pe ce să cheltuim niște bani a căror existență este mult prea prezumtivă și a căror alocare depinde de o mulțime de factori. Cred că planurile pe care trebuie să le facem sunt acelea prin care munca să fie plătită la adevărata ei valoare, munca să nu mai fie impozitată, impozitul să fie pe consum diferențiat ca valoare, de la consumul de existență decentă cu cel mai mic procent și crescut progresiv în valoare pentru tot ceea ce depășește consumul de existență decentă, să fie impozitat cu procente mari luxul și acțiunile speculative.
    • Like 2
  • Probabil ca nu va fi nici una nici alta, banii probabil vor fi oferiti unor gasti transpartinice cu titlul de viitoare investitii in infrastructura Romaniei, banii se vor pierde si nu se va realiza absolut nimic si vom avea parte de lungi discursuri de abureala. Nimeni nu vrea o Romaniei dezvoltata si educata , ci se vrea o Romanie captiva si usor de dus cu zaharelu si promisiuni una mai bombastica ca alta. Din motive electorale !
    • Like 0
  • Poate ajuta Kovesi Codruta sa nu fie deturnate aceste aceste fonduri la care Romania n a visat de 2000 de ani,dar la prost daca i dai bani nu stie ce sa faca cu ei decat daca i fura pe romaneste,ca numa de baut is cam multi.
    • Like 2
    • @ Nicolaie Apolzan
      Fiti siguri ca ,acesti bani ,vor fi urmariti cu seriozitate mare , si nu vor putea sa fure ,nici un cent , Apoi pentru fondurile rambursabile trebuie facute proiecte ,documentatii cu destinatie sigura si bine justificate,
      • Like 0
  • Cum adică unde se vor duce banii ??! Păi se vor duce in 2-3 toalete din niște școli din niște catune uitate de lume, 2km de drum modernizat, câteva secții de spital, iar din ce ramane, jumătate în pensii, pensii speciale și salarii la bugetari, iar cealaltă jumătate în buzunarele băieților deștepți...ce atata suspans...
    • Like 1
  • Domnule Constantinescu, imi doresc sa credem cu totii ca acesti bani chiar vor merge la reconstructia economiei. Aceasta pentru ca UE ii va urmarii, CE este aceea care aproba proiectele. Apoi sper ca se vor gasi politicieni care sa profite de acest program al UE pentru a infaptui ceea ce reprezentantii revolutionarilor din 1990 nu au facut - reconstructia economiei nationale. Asta inseamna ca investitiile sa mearga cu prioritate in ramurile unde avem un avantaj calittiv. Evident, pentru valorificarea resurselor naturale trebuie investit si in ramurile cu avantaj cantitativ. Dumnezeu sa-i lumineze si sa-i indrume in valorificarea acestei ocazii unice pentru progresul tarii.
    • Like 4
    • @ Ion Ionita
      Totusi, santeti mult prea optimist
      • Like 1
  • Banii folositi cu cap sunt pentru marirea pensiilor cu 40%. Asta, pentru ca la noi, prin investitie se intelege ban furat. Socotiti ce sume s-au facut praf in ultimii 30 de ani sub numele de "investitii", ce sume colosale s-au "investit" in autostrazi, dotari spitalicesti, unitati scolare, infrastructura feroviara, canalizare si asfsltare, et c., si au ajuns in palatele si gradinile baronilor
    • Like 3
  • Totul se va derula la fel ca pana acum, know howul romanesc in complicitate cu un capitallism de cumetrie mioritic vor face sa se aleaga praful si de acesti bani.
    • Like 4
  • Sunt pensionară, dar aș prefera ca banii aceștia să fie folosiți pentru reconstrucție. Dar cu cine să facem reconstrucția? În primul rând, cu adevărat, dacă nu vor fi mărite pensiile pensionarii vor vota în majoritate cu PSD, iar PSD vedem bine de ce e în stare, Îmi pare rău să spun, dar în special în această ultimă perioadă, am rămas uimită cât de răutăcioși, mărginiți și fără nici o grijă pentru viitorul celor mai tineri sunt o bună parte a pensionarilor. Și în al doilea rând pentru câte sunt de reconstruit ar fi nevoie să fi avut o experiență de guvernare democrată de vre-un secol. Cu doar 30 ani din care mai bine de jumătate pierduți cu PSD, chiar dacă avem dorința nu avem experiența necesară pentru a întocmi și a duce la bun sfârșit un astfel de plan. E un fel de plan Marshall, dar am avea nevoie de o foaie de parcurs, de un Adenauer...(concurs: cine își mai amintește cine a fost Adenauer). În al treilea rând am avea nevoie de mult mai multă solidaritate deoarece orice reconstrucție presupune și sacrificii. Și în al patrulea rând mă gândesc cu groază cât sunt de mulți cei cărora le transpiră palmele să pună mâna pe acești bani.
    • Like 5
  • check icon
    Astia vind iar blana ursului din padure.N-a vazut cineva vreun ban inca,se asteapta ca negocierile(dure) sa direze pina in 2021.In timpul asta,Romania da faliment de 3 ori.In schimb,romanii deja “ au impartit” banii care,de fapt,nu exista(inca).
    • Like 2
  • Roxana B check icon
    Daca se folosesc banii pt investitii in loc de marirea pensiilor, PNL va pierde sigur alegerile , programele de investitii vor fi oprite iar banii virati pt marirea pensiilor cu 40% , evtl a salariilor bugetare .Va adta e clientela PSD.
    Daca mareste pensiile cu 40% , e posibil ca PNL sa fie reales, dar sa nu mai aiba bani de reconstructie, PSD va ataca din nou si vor lua puterea,si tot asa pina la distrugerea finala a tarii
    • Like 5
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro
Acesta poate fi un moment istoric de cotitură pentru România
text: Iancu Guda voce: Claudiu Pândaru
sound-bars icon
DEDEMAN susține inovația în tehnologie