Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Actorul Teodor Corban a murit

Teodor Corban

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Actorul Teodor Corban, cunoscut printre altele pentru rolurile din filmele „Aferim”, „Poziţia copilului” și „După dealuri”, a murit la vârsta de 65 de ani. Anunțul a fost făcut azi de teatrologul Oltița Cîntec.

„S-a stins Teodor Corban. Actorul. Cel pe care-l știe toată lumea din "Aferim", unde juca rolul principal, zapciul Costandin. Un film în care a strălucit în toată splendoarea lui interpretativă. O producție laureată cu Ursul de Aur la Berlin și cu o grămadă de Premii Gopo, unul dintre ele chiar pentru prestația lui Teo, cum i se adresau apropiații. "Eu sunt un tip mai sensibil, am umor, sunt mai introvertit", zicea într-un interviu. La hobby-uri menționa întotdeauna muzica, tenisul, muntele şi şofatul. Rolul care i-a sporit atât de mult popularitatea (e atuul imbatabil al filmului în fața teatrului!) l-a refuzat inițial. Ca sa vezi ironia profesiunii! Ezitările veneau din faptul că nu știa să călărească, dar a învățat și dup-aia a construit personajul strașnic pe care l-am văzut cu toții pe ecrane. În discursul de la Premiile Gopo le-a mulțumit celor doi cai distribuiți în supporting role. Avea mult umor, un umor mucalit, deștept, elaborat!”, a scris pe Facebook Oltița Cîntec. 

Teodor Corban a absolvit în 1985 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa prof. Dem Rădulescu - Dragoș Galgoțiu. Între 1985 și 1988 a fost actor pe scena Teatrului „V. I. Popa” din Bârlad, apoi a jucat la Teatrul Dramatic din Constanța, iar din 1989, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri" din Iași.

Dintre rolurile pe care Teodor Corban le-a interpretat la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri" din Iaşi, amintim: Prietenul – „Scadenţa” de Elias Canetti, regia Ovidiu Lazăr, 1989, Costică Hazliul, Bondici – „Chiriţa în balon” şi „Chiriţa în Iaşi” de Vasile Alecsandri, regia Ovidiu Lazăr, 1990, Oculistul – „Carol” de Slavomir Mrozek, regia: Irina Popescu Boieru, 1990, Naufragiatul mic – „În largul mării” de Slavomir Mrozek, regia Irina Popescu Boieru, 1990, Rudolf – „Serpentina” de Tankred Dorst, regia Ovidiu Lazăr, 1990, Prospectorul – „Nebuna din Chaillot” de Jean Giraudoux, regia Irina Popescu Boieru, 1991, Dominic – „O întâmplare provincială” de L. Roseba, regia Ion Sapdaru, 1991, Ricardo – „Filomena Marturano” de Eduardo de Filippo, regia Eugen Mercus, 1992, Anucichin – „Căsătoria” de Nikolai Vasilievici Gogol, regia Dan Victor, 1996, Caliope – „Muza de la Burdujeni” de Costache Negruzzi, regia Sorana Coroamă Stanca, 1996, Pera Calenici – „Doamna ministru” de Branislav Nuşici, regia Horea Popescu, 1998, Profesorul – „Lecţia” de Eugen Ionescu, regia Ion Sapdaru, 1998, Peter Stockmann - „Un duşman al poporului”, de Arthur Miller (adaptare după piesa lui Henrik Ibsen), regia: Claudiu Goga, 2016, Ridolfo - „Cafeneaua” de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete, 2016, Gunoierul - „Gunoierul” de Mimi Brănescu, regie colectivă, 2018, Tatăl lui Robert - „Acasă la tata” de Mimi Brănescu, regia Claudiu Goga, 2019, Căpitanul - „Trei”, adaptare scenică de Teodor Corban, Constantin Puşcaşu şi Ionuţ Cornilă după „Trei pe un balansoar” de Luigi Lunari, regia Teodor Corban, 2020, Aleksandr Vladimirovici Serebreakov -„Unchiul Vanea” de A.P. Cehov, regia Claudiu Goga, 2020, Nunzio - „Terminal: Brazilia” de Spiro Scimone, regie colectivă, 2022.

Teodor Corban a avut roluri în multe filme: „Aferim!” (2015) - Costandin, „Un etaj mai jos” (2015) - Sandu Pătraşcu, „Betoniera” (2013) - poliţist secţia 1, „O vară foarte instabilă” (2013) - şeful, „Poziţia copilului” (2013) - dl. Şerban, „După dealuri” (2012) - inspectorul, „Bora Bora” (2011) - inspectorul, „De azi înainte” (2011) - Constantin, „Portretul luptătorului la tinereţe” (2010) - Maior Teodor, „Amintiri din Epoca de Aur 1 - Tovarăşi, frumoasă e viaţa!” (2009) - Primarul, „Amintiri din Epoca de Aur 2 - Dragoste în timpul liber” (2009) - Primarul, „Francesca” (2009) - Ion, „The Yellow Smiley Face / Faţa galbenă care râde” (2008) - Florin Popescu, ”4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” (2007) - Receptioner Unirea, ”California Dreamin' (nesfârşit)” (2007) - secretarul de stat, ”A fost sau n-a fost?” (2006) - Virgil Jderescu, „Lombarzilor 8” (2006) - inginerul constructor Vasile Matei, ”Călătorie la oraş” (2003) – Primarul. (sursa News.ro.)

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult