Foto captura
Să vă povestesc o întâmplare pe care am trăit-o fix acum 30 de ani.
În general, în anii '80 lipsurile fiind generalizate, oamenii făceau tot felul de giumbușlucuri pentru a supraviețui. Unul dintre procedeele mele era să plec în timpul serviciului, discret, singur sau însoțit de colegi mai apropiați, cu bicicleta sau cu Trabantul, să fac câte un raid prin zonele comerciale pentru vedea ce se poate găsi, produse alimentare în primul rând, dar și nealimentare. Era simplu, dacă vedeai o coadă, te așezai la ea, întrebai „ce se dă?”.
Câteva dintre puținele exemple de produse „care se dădeau”: „frații Petreuș” (un pachet cu doi pui slăbănogi), unt (se dădea câte o jumătate de pachet de amestec unt cu 30% margarină, tăiat cu cuțitul), ouă (un carton de 30 ouă de persoană), hârtie igienică (un număr limitat de role, când 3, când 5), vată (maxim două pachete) etc.
Așadar, în ziua de 11 decembrie 1989 am ieșit la o tură pe la piața Dorobanți. Era un magazin alimentar, Comaliment cred că-i zicea, chiar pe Dorobanți, colț cu strada Bitolia. Eram în magazin când oprește chiar acolo mașina lui... Ceaușescu. Se dă jos, intră în magazin se uită pe la galantarele goale. Eu ies pe trotuar. Imediat iese și el. În jurul lui, pe trotuar, mai mulți trecători se opresc. Oamenii încep spontan să strige Ceușescu-și-poporul. Eu am fost printre puținii de acolo care nu am deschis gura, ci am privit uimit și încordat de furie față de ce se petrece. Îmi amintesc că am strâns tare din dinți. Am fost fulgerat de privirile unor zdrahoni de 2 m înălțime – garda de corp a lui Ceaușescu. Mă priveau fix, probabil că mimica mea le indica faptul că aș putea fi un pericol potențial. Am avut un impuls pentru așa ceva, dar nu am avut curaj. După ce a făcut cu mâna celor ce îl ovaționau, a intrat în mașină și a plecat mai departe. Nu a vorbit nimic cu nimeni, pe tot parcursul acestei întâmplări.
M-am îndepărtat cuprins de uimire și de silă, întrebându-mă cum este posibil ca oamenii să ajungă atât de jos, încât de frică (pentru că numai frica putea fi explicația; refuz ideea că erau spălați pe creier) să-l ovaționeze pe cel care a reușit să dezumanizeze un popor întreg și să transforme o țară întreagă într-o mare pușcărie.
Oprirea lui Ceaușescu la acest magazin a fost absolut spontană (nu știu să se mai fi întâmplat ceva similar vreodată) și sunt convins că a fost urmare a vizitei din 4 decembrie 1989 a lui Gorbaciov, care a venit la București să îi transmită lui Ceaușescu că trebuie să renunțe la putere. Între altele, l-a sfătuit să iasă între oameni, să vadă cum trăiesc ei în realitate. Din păcate, oamenii, de frică, i-au transmis realitatea lui, nu a lor.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Și ce ma enervează, este faptul că și acum, unii mai plâng după “ beneficiile comunismului”....Doamne păzește-ne!!!
Sunt convinsă, acum, ca acești oameni care regreta comunismul au trăit bine atunci, aveau cunoștințe, pile, relații și nu le lipsea mâncarea!
Noi n-am avut relații ... țin minte cum cerșeam cu lacrimi in ochi vânzătoarei de la lapte, un litru in plus, din când in când, ca sa pot face branza pentru copil....
......și frigul din case, lipsa curentului electric după ora 22:00, frica aceea care ne pătrundea in suflete și lipsa bucuriei de a trăi...
Nu, este groaznic, este sub demnitatea umană !!!
Așa cum am trăit noi nu a fost omenește!!!
Eu chiar ma indoiesc ca a fost chiar spontana vizita. Nimic nu era spontan in vremea aia, dar e o lectie destul de buna pentru cei care citesc aici si nu au trait direct si personal vremurile de atunci, cand in Floreasca, la doi pasi, in alimentara gaseai 2 rafturi pline cu cutii de creveti vietnamezi si 1 raft cu vin spumos.....si atat.
A, in Bucurestii noi, la cofetaria de la Infratirea intre popoare, se dadeau sardele dar trebuia sa iei si 2 plicuri de imitatie de cacao, care altfel nu se vindeau cu lunile.
Articolul ca articolul dar filmul! Care mascaradă, ce minciună! Mai face nazuri că pâinea e prea tare! Nici un magazin în acea vreme n-a fost plin.
Ati uitat: adidașii, nectarul de piersici, conservele de pește Vlora. Cam atât se găsea ca sortiment permanent.
Cum e posibil ca unii să uite? Fiul poporului care și-a înfometat poporul! Aplauze!
Nu are cine sa se mire ca nu spalam ci ducem la curatatorie, nu reparam ci aruncam, nu culegem ci cumparam.
Cosurile ne sunt pline, masina ne asteapta, banii sunt pe card. acceptam toate astea prea usor, prea lejer, parca asa ar fi fost dintotdeauna, parca acei tarani care dramuiau fiecare banut si-si carpeau randul de haine ne-ar fi iobagi sau servitori si nu parinti, bunici sau strabunici. Si cred ca pacaleala asta nu e de bine si n-ar trebui sa tina pentru ca cei ce n-au vazut sau nu pot intui ce insemna acum cincizeci, douazeci sau 3zeci de ani sa fii roman sa nu-si imagineze ca sunt altceva decat sunt, Si nu zic c-ar trebui sa ne intoarcem desi poate as fi inclinat s-o zic, zic doar ca n-ar fi bine sa uitam.
Singura cale de „scăpare” a fost concentrată asupra copiilor prin sprijinirea acestora de a urma școli cât mai înalte care să le asigure o viață mai bună. În rest marea majoritate a populației a fost nevoită să apeleze la orice formă și metodă pentru a-și asigura supraviețuirea, plata integrală a datoriei externe la FMI ducând la crearea unor lanțuri trofice în care valorile erau răsturnate. Cei mai curajoși își riscau viața încercând să străbată cortina de fier.
Păi, dragă tovarășe, cum rămâne cu celelalte țări din sfera de influență rusă, care trăiau ma bine pe atunci și trăiesc mai bine acum? Tot comploate străineze?
În război ne-am comportat ca țară, ca o femeie ușoară, dându-se pe lângă cel mai puternic, chiar cu scuza că altfel ar fi fost mai rău. Pedeapsa n-a întârziat să apară.
Ana Pauker spunea că poți semăna ceva nou doar după ce ai desțelenit bine. Idealiști care pentru a face chipurile bine au făcut întâi rău.
Canalul a fost construit nu atât pentru legătura Dunăre-mare ci pentru a trimite acolo pe oponenți. La moarte.
Astea însă le știu din auzite. Epoca de aur însă am cunoscut-o. Frigul, lipsurile. Palma cea mai cruntă a fost însă că noi ne-am plătit datoriile. Poloniei i s-au șters. Comunismul plus Ceaușescu. Corect, Ceaușescu a fost " doar" tartorul-șef în iadul comunist.
Minunate vremuri!
Cred ca pana la mitingul din 1989 Ceausescu chiar a crezut in sprijinul poporului, dar a crezut si in lingaii si pupincuristi de langa el si in unii tradatori care s-au pisat pe el juramant . Ceausescu a platit cu viata pt asta , precum si unii apropiati de ai lui si chiar fiul lui cel mare, iar cei de pe langa el sunt acum bine mersi si trag sforile din umbra.
Tu ești cumva cioban?
A intrat și în alimentare goale, este undeva, pe Adevărul parcă, o astfel de poveste. Unii s-au bucurat, iată, află și el cum trăim noi, o să-i zboare imediat pe toți lingăii care-i bagă pe gât informații false. Și? Nimic. Un cizmar care s-a văzut sus, a corcolit o întreagă clică de lingăi si aplaudaci care aveau de toate, bașca securitatea. Căci poți foarte bine să menții o societate opresivă dacă le dai avantaje torționarilor.
El credea, ca Stalin, că țara e importantă și nu oamenii. De aia pentru propășirea țării a asuprit poporul. A fost un om slab căruia i s-a urcat puterea la cap. Și lui și coanei Leana. Tocmai de aceea un monstru.
Libertatile sunt foarte usor sa le cedezi din prostie insa foarte greu sa le recuperezi.
personal- nu cred ca Ceasca s-a oprit fara alai ( doar garda personala) in anno domini 1989 - decembrie- mai ales- prin "populatie"/
Poate vreo sosie.
Era dupa intalnirea de taina de la Malta si cred ca Ceasca isi luase toate masurili de securitate.
Apoi- Comaliment nu era pentru toata lumea, cine a trait vremurile- isi aminteste.
Dar - asta e cand timpul isi pune amprenta- amintirile nu mai sunt asa sprintene si- pentru ca tot timpul cineva isi va aduce "aminte" ce s-a intamplat in anul ala- sau in iarna aia- sau in zilele alea- adevarul va capata din ce in ce mai multe fatete, si istoria va fi mai impanata de folclor.
Ciuruitu' a fost la Moscova in dec. '89, nu Gorbaciov a venit la Bucuresti.
https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/gorbaciov-la-80-de-ani-de-la-incaierarea-cu-ceausescu-la-destramarea-urss