Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Adevăratul sens al „referendumurilor” de alipire la Rusia a teritoriilor ucrainene ocupate. Explicațiile unui profesor american

locuitori - Donetk

Foto: David Goldman / AP / Profimedia

Suntem în ziua cu numărul 177 a războiului pornit de Vladimir Putin în Ucraina. Astăzi expun mai multe informații [la rece și în mod obiectiv] care explică mai bine contextul:

- Într-o serie de 16 postări pe twitter, Timothy D. Snyder, istoric american specializat în istoria modernă a Europei Centrale și de Est, a explicat adevăratul sens al „referendumurilor” de alipire la Rusia a teritoriilor ucrainene ocupate. Comentariile profesorului american mai jos:

- Adesea, expansiunea imperialistă se întoarce rapid împotriva celor care se bucură de ea. Un bun exemplu în acest sens este expus în războiul ruso-ucrainean sub forma planului regimului de la Kremlin de a falsifica „referendumurile” cu privire la alipirea la Rusia a teritoriilor ucrainene ocupate.

- Până acum nu a existat o mobilizare forțată a cetățenilor ruși pentru a lupta în Ucraina. În schimb, cetățenii ruși (cu excepția cazului în care sunt asiatici sau săraci) urmăresc în general războiul la televizor. 

Spectacolul pe care rușii îl vor prezenta în curând la televiziune este cel al „referendumurilor” privind teritoriile Ucrainei pe care Rusia le-a ocupat. Deși rușii s-ar putea să nu-și dea seama de acest lucru, „referendumurile” sunt într-adevăr despre ei.

- Aceste „referendumuri” sunt un element tradițional al anexărilor ilegale ale Moscovei. URSS a făcut același lucru în 1939, după ce a invadat Polonia. În urma rezultatelor falsificate a existat o mobilizare forțată pe scară largă a cetățenilor polonezi pentru a intra în Armata Roșie ca „cetățeni sovietici”.

- Nimeni din Ucraina nu va lua în serios falsele „referendumuri” și le vor privi doar ca un element în plus al războiului ilegal de agresiune al Rusiei. „Referendumurile” vor încălca atât de evident dreptul internațional încât nici în străinătate nimeni nu le va lua în serios.

- „Referendumurile” vor avea sens doar într-un singur loc: Rusia însăși. Și care va fi acel sens? Că spectacolul televizat al războiului se apropie de sfârșit și că mai mulți ruși vor vedea în curând războiul în mod direct.

„Fără niciun anunț oficial, armata rusă va mobiliza forțat cetățenii ruși”

- Vladimir Putin nu poate anunța o mobilizare generală, deoarece aceasta ar înseamna o recunoaștere că pierde războiul. Măsura ar încălca prea deschis contractul social potrivit căruia săracii, asiaticii și ucrainenii mobilizați forțat sunt trimiși la moarte.

- Astfel, statul rus se bazează pe inițiative liniștite care nu seamănă cu mobilizarea, dar care echivalează cu o mobilizare. „Referendumurile” sunt cea mai recentă mișcare în această direcție, dar se așteaptă ca rușii să nu vadă acest lucru la timp.

- Propaganda internă rusă va face următoarele pentru ruși: va insista că „referendumurile” sunt reale, iar Occidentul malefic își exprimă ipocrizia obișnuită. Povestea [noi și ei] va ascunde realitatea rușilor care îi asupresc pe ruși.

- În timp ce rușii încurajează „referendumurile”, ceea ce susțin, de fapt, este mobilizarea forțată a cetățenilor ruși pentru războiul în Ucraina. Cum așa?

- În acest moment, armata rusă mobilizează forțat cetățenii ucraineni în teritoriile ocupate. După „referendumurile” false din aceste regiuni, guvernul rus va declara că acești oameni sunt cetățenii săi și va continua să-i mobilizeze forțat.

- Fără niciun anunț oficial, armata rusă va mobiliza forțat cetățenii ruși. Contractul social va fi rupt, fără ca cineva să spună asta.

- După ce a stabilit principiul mobilizării forțate în „noile sale teritorii”, autoritățile ruse se vor muta probabil către teritoriile ruse adiacente.

- Acest lucru s-ar putea întâmpla în curând, deoarece majoritatea bărbaților cu vârsta aptă de luptă din teritoriile unde se va organiza „referendum” pentru alipire la Rusia fie au fugit să lupte pentru a elibera Ucraina, fie au fost deja mobilizați sau uciși cu forța.

- Bloggerii militari ruși se referă la mobilizarea forțată din teritoriile ocupate ca la „mogilizatsiia” (могилизация), un joc de cuvinte care înseamnă „mobilizare forțată în mormânt”.

- Acesta este sensul „referendumului” pentru ruși: „mobilizare forțată în mormânt”.

Unde ar urma să se organizeze referendumuri de alipire

Un înalt oficial din Consiliul pentru securitate naţională a spus în urmă cu o săptămână că Rusia intenţionează să organizeze astfel de referendumuri pentru alipire în Herson, Zaporojie, regiunile separatiste Lugansk şi Doneţk şi părţi din Harkov.

- Pe de altă parte, Ministerul britanic al Apărării a transmis în evaluarea de vineri a frontului că Rusia bombardează constant frontul nord-estic din Harkov pentru a imobiliza forțele ucrainene și a le împiedica să fie folosite pentru contraatacuri în alte regiuni.

- Londra spune că Harkov, care se află la aproximativ 15 km de liniile de front rusești, a fost bombardat în mod constant de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, deoarece se află în raza de acțiune a majorității artileriei rusești. 17 persoane au fost ucise și 42 au fost rănite în două atacuri rusești la Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, miercuri și joi, a declarat guvernatorul regional ucrainean. În plus, rușii aum bombardat și vineri dimineață Harkovul.

- Forțele ruse continuă să efectueze raiduri locale și atacuri de cercetare împotriva forțelor ucrainene din Harkov, notează britanicii. Probabil că încearcă să forțeze Ucraina să mențină forțe semnificative pe acest front, pentru a le împiedica să fie angajate ca forță de contraatac în altă parte, mai consemnează Ministerul britanic al Apărării.

- Separat, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) a anunțat în evaluarea de joi noapte spre vineri dimineață că nu au existat câștiguri teritoriale ale Rusiei revendicate sau evaluate în Ucraina în data de 18 august 2022, pentru prima dată după 6 iulie 2022.

- Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a exclus joi orice negociere de pace cu Moscova fără retragerea prealabilă a trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei. „Oameni care ucid, violează, lovesc oraşele noastre civile cu rachete de croazieră în fiecare zi nu pot să dorească pacea. Ei ar trebui mai întâi să plece de pe teritoriul nostru, pe urmă vom vedea” , a declarat liderul de la Kiev într-o conferinţă de presă, spunând și că „nu are încredere în Rusia”.

General australian: Guvernul ucrainean simte probabil presiune să lanseze o ofensivă înainte de sosirea iernii 

Zilele trecute, publicația Politico amintea faptul că Ucraina a transmis în repetate rânduri că în luna august va urma o contraofensivă împotriva forțelor ruse decisivă pentru soarta întregului război, însă deja am trecut de jumătatea lunii și o astfel de operațiune încă nu se vede în teren. Cum va arăta această ofensivă rămâne un mister, au remarcat jurnaliștii americani. Momentan, cele două armate par încremenite într-un blocaj în sud, în jurul Hersonului, iar unii analiști se declară derutați de strategia de până acum a Kievului. „De ce sunt transmise mesajele publice legate de eliberarea Hersonului? Voi fi sincer cu voi, nu știu, dar este ceva care mă scoate din minți”, mărturisește Konrad Muzyka, analist militar și director la Rochan Consulting, care urmărește desfășurarea războiului din Ucraina. „Sincer, din punct de vedere militar, pur și simplu nu are sens”, a adăugat Muzyka.

- Mick Ryan, un general australian în retragere educat la Colegiul de Comandă al Pușcașilor Marini din Statele Unite, a publicat în 17 august pe twitter o analiză în care explică lucrurile de care au nevoie ucrainenii pentru o ofensivă în sudul țării și factorii cântăriți de liderii de la Kiev în luarea deciziei de a declanșa un atac pe scară largă.

- Tactica și logistica slabă a Rusiei au dus la irosirea unor cantități mari de personal și arme în atacuri fără succes asupra Kievului și Harkovului. Acestea, alături de problemele cu sistemul său de întărire a trupelor au pus constrângeri asupra capacității sale ofensive, spune generalul Ryan.

- Ryan spune că, prin urmare, pentru a avansa în alte locuri, comandanții militari de la Moscova au fost nevoiți să concentreze un procent mare din capacitatea lor ofensivă (deși nu toate forțele) în estul Ucrainei pentru a atinge obiectivele trasate de Vladimir Putin pentru Donbas. Acest lucru i-a lăsat pe ruși vulnerabili pe alte fronturi, vulnerabilitate la care se adaugă modul bun în care Ucraina și-a jucat mâna inferioară în conflict. „După cum am scris și anterior, în acest război Rusia are masa dar Ucraina are creierul și inima”, a notat Mick Ryan.

- Generalul australian a mai amintit că pentru o perioadă ucrainenii s-au lăsat atrași în lupte de uzură în Donbas, dar că apariția sistemelor HIMARS pe câmpul de luptă le-a permis să „rupă contactul” în anumite privințe și să revină la atacarea vulnerabilităților operaționale ale forțelor armate ruse, atât în estul țării, cât și în sud. „Deși ucrainenii încă se confruntă cu o campanie defensivă dificilă în est, ei au reușit să desfășoare operațiuni de recucerire a teritoriului în sud, care este probabil cel mai important și decisiv teatru în acest război”, susține Mick Ryan.

- Guvernul ucrainean simte probabil presiune să lanseze o ofensivă înainte de sosirea iernii pentru a continua să primească ajutor militar din Occident. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va fi nevoit să găsească un echilibru între a menține susținerea occidentală și a recuceri teritoriu ucrainean.

Acest lucru poate intra în conflict cu capacitatea militară, un lucru însă normal în război, după cum notează generalul. „Țineți minte, războiul este despre atingerea unor obiective politice”, a mai subliniat generalul australian.  

 Acesta a indicat și faptul că Ucraina nu își permite ca liniile de front statice să devină o normalitate în contextul în care rușii pregătesc deja referendumuri pentru anexarea tuturor teritoriilor ocupate.

- În ceea ce privește planificarea operativă, generalul Mick Ryan a spus că aceasta este o componentă importantă a profesionalismului militar și că este importantă pentru a coordona obiectivele și acțiunile la nivel tactic cu obiectivele strategice și politice. Pentru Ucraina, spune Ryan, planul ar putea avea obiective concentrate pe forțele armate rusești, precum distrugerea tuturor forțelor la vest de Nipru sau izolarea lor pentru a le forța să se retragă. Totodată, obiectivul ar putea fi unul geografic, axat pe recapturarea de teritorii sau orașe.

- Însă indiferent ce vor hotărî liderii militari de la Kiev, unul dintre obiectivele cheie va fi de asemenea lovirea moralului trupelor rusești și a încrederii lor (precum și a populației Rusiei) în propria capacitate de a continua războiul, a mai spus Ryan.

- Un aspect vital al planificărilor ucrainene va ține de alocarea forțelor, logistică, culegerea de informații, transport și colaborarea între diferitele ramuri ale forțelor armate. „Acest lucru necesită un plan care ia în considerare câte ofensive au loc simultan și cum este lansată fiecare”, a explicat generalul australian.

- Mick Ryan a spus că în război ești mereu în contratimp, iar capacitatea de a exploata timpul este unul dintre cei mai importanți factori în planificarea și executarea campaniilor militare. În seria celor 25 de mesaje pe twitter care alcătuiesc analiza sa, generalul australian invocă afirmațiile unui fostul director al Centrului pentru Studii Strategice din cadrul Universității Reading din Marea Britanie, care afirma că „fiecare plan militar la fiecare nivel al războiului este guvernat de ceas”.

- Pentru ucraineni asta va însemna să decidă cel mai potrivit moment pentru declanșarea unei ofensive, spune Mick Ryan. „Acest lucru presupune o activitate mai semnificativă decât își imaginează mulți. Momentul potrivit va necesita informații excelente despre rezervele Rusiei, potențialul de luptă și logistică, mai ales în lumina ultimelor întăriri primite de trupele rusești”, a mai spus generalul australian.

- Timpul ar putea avea de asemenea și o dimensiune politică, politicienii putând pune presiune pe generali să declanșeze ofensiva când forțele armate încă nu sunt pregătite.

- Ce a mai rămas din industria ucraineană și ajutoarele militare occidentale vor fi necesare pentru a furniza armele și munițiile necesare pentru sprijinirea unei ofensive, acestea fiind enorm de costisitoare în ceea ce privește materialele militare și muniția, a mai subliniat Ryan.

Politico: Departamentul de Stat, preocupat cu privire la etichetarea Rusiei drept stat sponsor al terorismului

- Tot Politico mai scrie că Departamentul de Stat ar fi transmis discret liderilor din Congresul SUA că este preocupat cu privire la etichetarea Rusiei drept stat sponsor al terorismului. Principalele preocupări includ posibilele represalii ale Rusiei, cum ar fi încălcarea acordului de la Istanbul privind reluarea exporturilor de cereale.

- Sancțiunile ce ar decurge automat din declararea Rusiei stat sponsor al terorismului vor împiedica actorii din sectorul privat să se implice în acordul de transport maritim, iar relațiile economice legate de materialele nucleare sunt, de asemenea, un motiv pentru care Departamentul de stat are rezerve. În iulie, președintele Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi i-a spus secretarului de stat Antony Blinken că, dacă nu va pune Rusia pe lista neagră a terorismului, atunci Congresul ar putea să o facă. De atunci, Senatul a adoptat în unanimitate o rezoluție neobligatorie prin care îl îndeamnă pe Blinken să facă acest lucru.

- În tot acest context, Kamil Galeev, un jurnalist născut în Rusia și cercetător de la Wilson Center din Washington DC, a scris pe twitter că, din perspectiva rușilor, războiul din Ucraina este unul „foarte blând”.

- Galeev a scris joi că persoanele care cataloghează drept „nebunesc” sau „de neimaginat” războiul dus de forțele lui Vladimir Putin în Ucraina sunt fie occidentali care nu cunosc modul de operare al trupelor rusești, fie ruși care mint.

- „Războiul dus de Rusia în Ucraina merge pe modul extrem de soft”, subliniază el, dând exemplu o postare făcută pe canalul său de Telegram de către Anatoli Dremov, un fost soldat rus devenit între timp unul dintre cei mai cunoscuți bloggeri militari din Rusia. „Acest război a epuizat deja pe toată lumea. În loc de două săptămâni războiul acesta s-a prelungit timp de 6 luni. Este timpul să trecem la acțiuni radicale. Exterminarea civililor poate afecta Kievul și să ne ajute să câștigăm acest război. Dumnezeu este cu noi!”, a îndemnat Dremov pe Telegram.

- Galeev a amintit că Uniunea Sovietică a avut cel mai extins sistem de apărare antiaeriană din lume. El a fost în mare parte dezvoltat pentru a contracara superioritatea Statelor Unite în ceea ce privește forțele aeriene.

- După prăbușirea URSS majoritatea arsenalului militar sovietic a fost moștenit de Rusia. Însă și Ucraina a rămas cu o parte substanțială a acestuia, inclusiv în ceea ce privește apărarea antiaeriană (și arsenalul nuclear, la care a renunțat în anii ce au urmat destrămării Uniunii Sovietice).

Cercetătorul notează însă că între anii 1990 și 2000 sistemele de apărare antiaeriană ale Ucrainei au fost lăsate în paragină și că în 2014, când Rusia a decis să anexeze Crimeea și declanșeze războiul separatist din estul țării, oficialii de la Kiev conduceau un stat practic demilitarizat și cu o armată disfuncțională.

 După pierderea Crimeii și începerea războiului din Donbas, forțele armate ucrainene au fost îmbunătățite semnificativ, inclusiv la capitolul apărare antiaeriană, vechile sisteme sovietice rămase operaționale fiind modernizate cu echipamente digitale și sisteme software.

- Galeev subliniază că cel mai recent conflict la care a participat Rusia înainte de declanșarea „operațiunii militare speciale” pe 24 februarie, cel din Siria, arată perfect modul în care rușii poartă războaie și consecințele care decurg din acesta.

- Cercetătorul subliniază că dacă Ucraina n-ar fi avut o apărare antiaeriană, Rusia ar fi putut să recurgă la aceeași utilizare nediscriminatorie a forțelor sale aeriene ca în Siria sau Cecenia.

- Galeev spune că, după standardele rusești, războiul din Ucraina nu este crud ci „foarte blând”, tocmai fiindcă Ucraina se poate apăra, un lucru pe care victimele anterioare ale agresiunii rusești nu au avut posibilitatea să o facă.

Modul în care Rusia poartă războaie este răul întruchipat”, spune Kamil Galeev, afirmând, de asemenea, că opinia publică din Rusia preferă să nu observe acest lucru până când rușii nu sunt afectați personal de lupte. În plus, Galeev mai enunță faptul că Rusia este o mașinărie militară mare și puternică, care nu are niciun fel de îngrijorări etice sau umanitare.

- Potrivit publicației ucrainene The Kyiv Independent, la aproape șase luni de la invazia la scară largă, avansurile trupelor ruse rămân în general modeste. Dar, în ciuda multor eforturi cu armament avansat furnizat de Occident, forța de artilerie a Rusiei încă provoacă pierderi grele Ucrainei și rămâne fără răspuns mult prea des. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult