Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum să lecuiești un fanatic - o misiune imposibilă. Bărbatul de 24 de ani care l-a înjunghiat pe Salman Rushdie, mai tânăr decât fatwa emisă acum 3 decenii de asasinare a scriitorului

Atacatorul lui Salman Rushdie

Foto: Hadi Matar, suspectul în cazul atacului comis asupra scriitorului Salman Rushdie, a fost pus oficial sub acuzare pentru tentativă de omor (Profimedia Images)

Ceea ce i s-a întâmplat scriitorului Salman Rushdie, care a fost atacat vineri în timp ce susținea o conferință la New York, nu face decât să scoată în evidență cât de toxic este fanatismul religios.

- De-a lungul timpului, fanatismul religios sau politic s-a manifestat în mai multe situații, fie prin atacurile cu bombă de la maratonul din Boston, uciderea profesorului francez Samuel Paty ori masacrul de la Charlie Hebdo, fie prin acțiunile creștinilor anti-avort, care i-au ucis pe cei pe care i-au crezut că sunt „răi”, fie prin masacre ale fanaticilor de extremă dreaptă precum cel comis de Anders Breivik pe insula Utoya din Norvegia.

- De la fatwa din 1989 (hotărâre privind legea islamică) a fostului ayatollah iranian Ruhollah Khomeini, prin care acesta cerea asasinarea lui Salman Rushdie pentru cartea „Versetele satanice”, punând o recompensă pentru cel care o va executa, până la teroarea generalizată a grupărilor Al-Qaida și ISIS, violența a devenit din ce în ce mai puternică și a accelerat curentul urii față de cel/cei care nu sunt de acord cu fanaticul.

- Fanatismul este mai vechi decât islamismul, mai vechi decât creştinismul, mai vechi decât orice stat sau guvern sau sistem politic, mai vechi decât orice ideologie sau credinţă din lume. Fanatismul este, din păcate, o componentă omniprezentă a firii omeneşti, care se construiește pe ideea tipică - „dacă eu cred că un lucru este rău, îl nimicesc, împreună cu tot ce e în jur”.

- Deși fundamentalismul islamic nu are eficiența metodică și capacitatea industrială a nazismului și, prin urmare, nu ar trebui privit ca o amenințare existențială pentru lumea democratică liberală în maniera „celui de-al treilea Reich”, premisele și credințele sale provin din aceeași sămânță toxică.

- A înjunghia un om este mai mult decât un act de violență sadică. Ținând cont de caracteristicile atacatorului de doar 24 de ani, mai tânăr decât ordinul iranian emis acum peste trei decenii, tentativa de asasinat asupra lui Salman Rushdie reprezintă un simbol, un act de comunicare politică menit să terorizeze comunitatea globală.

- În plus, evenimentul aduce din nou în atenție primitivismul și teocrația violentă care alcătuiesc în prezent regimul din Iran condus de ayatollahul Ali Khamenei, cel care declara în 2019 că fatwa din 1989 este „irevocabilă”.

- De altfel, presa din Iran a „jubilat” după atac, iar agenția de știri iraniană Fars News Agency l-a numit pe Rushdie un apostat care „l-a insultat pe profet”. Separat, principalul cotidian ultraconservator iranian, Kayhan, l-a lăudat sâmbătă pe bărbatul care l-a înjunghiat pe Salman Rushdie, scriind: „Să sărutăm mâna celui care a sfâșiat cu un cuțit gâtul dușmanului lui Dumnezeu”.

- În excelenta carte de eseuri „Cum să lecuiești un fanatic”, scriitorul israelian Amos Oz spune foarte clar că un fanatic este genul de persoană care are certitudini și este stresat de incertitudine, de ambivalență și de neclar, subliniind în același timp că fanaticul este persoana aia fără neclarități și care nu discerne nuanțele. Oz mai precizează și că fanaticii nu sunt pașnici și introvertiți, ci mesianici și proactivi. Ei trebuie să te facă să vezi lucrurile ca ei și nu au de gând să te lase în treaba ta, iar în majoritatea situațiilor acționează ca un kamikaze, care nu are antrenamentul toleranței la incertitudine și nici capacitatea de a-și construi o inteligență emoțională și socială.

- Altfel, Hadi Matar, suspectul în cazul atacului comis asupra scriitorului Salman Rushdie, a fost pus oficial sub acuzare pentru tentativă de omor și rămâne în detenție fără posibilitatea eliberării pe cauţiune, au anunțat sâmbătă anchetatorii citați de Reuters.

- Conform ultimele informații legate de starea sa de sănătate, Salman Rushdie a fost scos de pe ventilator și este conștient, la două zile după ce a fost înjunghiat. Vestea a venit de la agentul scriitorului de origine indiană, care a precizat că Rushdie poate vorbi, dar va rămâne în continuare spitalizat, pentru că rănile pe care le-a suferit sunt grave.

Salman Rushdie (Profimedia Images)

- De reținut și că atacul de vineri asupra lui Salman Rushdie a reaprins interesul publicului pentru opera sa literară, în special pentru romanul „Versetele Satanice”, care i-a adus ameninţările cu moartea și care a devenit instant pe Amazon una dintre cele mai cumpărate cărți din ultimele 24 de ore.

- Romancierul britanic Ian McEwan a declarat că Salman Rushdie „este un spirit înflăcărat și generos, un om cu un imens talent și curaj”, care a fost de-a lungul timpului „un apărător inspirațional al scriitorilor și jurnaliştilor persecutați din întreaga lume”.

- Pe de altă parte, Joe Biden a condamnat „atacul brutal” asupra lui Salman Rushdie și a salutat faptul că scriitorul nu a acceptat „să fie hărţuit sau redus la tăcere”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Vanu Vanu check icon
    nu v-am citit textul. Dar va intreb : stiti ce inseamna imposibil? Eu creca nu.
    • Like 0
    • @ Vanu
      Din 11/9 au loc , in toata lumea, aproape 42.000 atentate cu motivatie religioasa islamica. Doar in luna iulie, luna trecuta, au avut loc 30 de atentate soldate cu 161 de morti si 74 de raniti. Deci, un musulman fanatic este imposibil de vindecat. Acum nu va ramane decat sa vedeti cati dintre ei sunt fanatici si ce avem de facut. Sa auzim numai de bine.
      • Like 1
    • @ Vanu
      Și eu "creca", dacă nu citești un text înainte de a-ți da o părere umilă, rămâi un simplu postac îngust la minte...
      • Like 0
  • Ion check icon
    Îmi pare rău să o spun dar trebuie create excepții de la lege pentru a putea supraveghea și testa loialitatea celor de religie islamică față de constituții și față de valorile statului secular... Mai devreme sau mai târziu aici vom ajunge. Criminalul Brevik a avut altă motivație.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult